Autor: Virginia Dumitraș
Nicolae Cojocaru se autointitulează țăran. Spune că prelucrează pământul prin metode arhaice, că pune suflet în tot ceea ce face și că este împotriva consumerismului și a alimentației industriale. Este convins că dacă moldovenii ar mânca mai puțin, dar mai calitativ, ar fi mai sănătoși.
Nicolae Cojocaru în vârstă de 42 de ani din Chișinău a decis să se implice în agricultură în 2009, tot atunci era hotărât că vrea să crească produse ecologice. Motivele sunt diverse, cele care au prevalat a fost însă sănătatea propriei familii. „S-au coagulat mai mulți factori: perspectiva de a avea o astfel de afacere de familie, anticonsumerismul - am conștientizat că vreau să consum mai puțin, dar mai sănătos. Cele mai importante au fost motivele personale: sănătatea familiei, sănătatea copiilor. Am trei copii, primul a avut alergii până la 3-3,5 de ani, al doilea până la 5 ani“, povestește Nicolae Cojocaru.
A analizat, s-a documentat și a decis că cel mai sigur este să-și alimenteze familia cu produse crescute de el. Și asta deoarece nu a găsit producători ecologici care pot oferi produse proaspete zilnic. „Majoritatea fermierilor au sute de hectare cu 2-3 tipuri de culturi pe care ulterior fie le exportă, fie le vând la același preț cu cele convenționale din cauză că nu este solicitată. Produse ecologice proaspete mai că nu găsești la îndemână. Să fie accesibile în fiecare zi - un kg de roșii, de castraveți, etc“, spune bărbatul. În plus voia să fie sigur că nu va fi păcălit. „La noi e o catastrofă atunci când vorbești de moralitate și sănătate. Omul vrea să facă bani, vrea să aibă roadă, respectiv nu se gândește la sănătatea celor din jur. Nu se teme de nimic de dragul profitului imediat. Singura cale era să-mi alimentez singur familia. Unii spun că produsele sunt crescute de ei când de fapt le aduc din Turcia. Sunt tot felul de cazuri“, mărturisește agricultorul.
Astăzi, la Budești, are 5 hectare de pământ. Din care exploatează doar 1.5 de hectare fiindcă-l lucrează manual. Spune că practică o agricultură arhaică, lucrând pământul cu sapa sau adunând gândacii de Colorado cu mâna. Are o grădină clasică moldovenească în care găsești un asortiment bogat de legume: ceapă, usturoi, praz, basilica, verdețuri, pătrunjel, mărar, gogoșari, ardei, roșii, gogoșarii etc. Totodată, își alege câteva culturi speciale pe care le crește doar pentru festivaluri, de exemplu pentru Bostaniada, la care va veni cu 4-5 tipuri de dovleci. „Eu nu produc mai mult decât voi vinde, ba chiar mai puțin pentru a menține piața. Știu estimativ ce consum voi avea cu un an sau chiar doi înainte. Am precomenzi de la cei permanenți, eu planific cu un an sau cu doi înainte agricultura mea.
Primii consumatori sunt chiar membrii familiei, mai apoi prietenii, amicii, prietenii amicilor și așa și-a construit o întreagă rețea de consumatori în Chișinău. Produsele sunt fie cumpărate direct de către consumatori, fie sunt livrate la domiciliu. Indiferent de modalitate, bărbatul spune că vânzarea produselor ecologice presupune mai multă implicare. Atunci când le livrează la domiciliu este gata să stea la discuții cu fiecare cumpărător, dar și să le împărtășească eventuale rețete de preparare a acestora.
Profilul cumpărătorului de produse ecologice
Și pentru că nu duce lipsă de cumpărători, Nicolae Cojocaru își cunoaște foarte bine clienții. Spune că printre cei care îi calcă primii pragul sunt în primul rând mame cu copii, femei gravide și consumatorii conștienți. Sunt mai mult sau mai puțin oameni cu succes, au un anumit nivel de venituri care le permit să consume aceste produse, de la mediu în sus. „Aceasta înseamnă că au studii, au o mașină în familie, dacă nu două, etc. Sunt activi sociali, nu stau doar job-acasă, ci sunt implicați în domeniul culturii sau vieții sociale în Chișinău“, descrie agricultorul. Consumatorii sunt din Chișinău, majoritatea sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 27 și 40 de ani.
Își prețuiește munca și efortul pe care-l depune. Spune că în Moldova nu este deloc ușor să fii producător de legume ecologice. O simte pe propria piele. „Eu deja de un an și jumătate tot lupt să instalez o gheretă mobilă a produselor ecologice în Chișinău. Însă nu am șanse să o instalez. Toată situația mă împinge să ajung la Piața Centrală să vând produse ecologice, lângă cele convenționale. Ce șanse am eu să vând lângă un intermediar care dimineață s-a dus la angro a cumpărat marfă și roșiile lui costă 5 lei, iar ale mele - 30 de lei sau 20 de lei? El spune că el le-a crescut, iar eu le spun că sunt certificate ecologice“, spune Nicolae Cojocaru.
Agricultorul mai povestește că deși prețul este mai mare, produsele ecologice merită, iar adaosul comercial îl argumentează simplu. „Nu-mi pun scopul să produc 10 tone și să le vând cu 1 leu kilogramul. Eu nu fac cantitate, ci calitate. În momentul în care eu produc atâta cât produc, eu îmi calculez și munca, văd cât efort depun în tot, care este investiția. Prețul variază de la 100 la 150 de procente adaos comercial. Dacă cartofii convenționali sunt 5 lei la mine sunt 10-12 lei, dacă roșiile sunt 10 lei la mine sunt 20 de lei, etc. Sunt produse individuale. De exemplu pepenele unde pun prețul și mai mult de 5 ori“, explică producătorul. Totuși, agricultura ecologică înseamnă roadă mică, poate de 2-3 ori mai puțină, produs neaccesibil, un serviciu, livrarea la domiciliu într-un anumit fel, dar și creativitate. Nicolae Cojocaru ne-a povestit cum a reușit să vândă morcovi mâncați de un iepure. „Era un iepure care a mâncat morcovii, iar eu am hotărât să-i vând. Am fost la un târg și acolo, întrebam oamenii dacă sunt gata să cumpere hrană pentru un iepure, le explicam povestea lui și erau de acord. Am vândut toți morcovii“, povestește bărbatul.
Tot el spune că în Republica Moldova putem vorbi despre un paradox atunci când este vorba despre produsele ecologice. „Cererea există, mai ales din partea celor care s-au otrăvit cândva sau știu cât de benefice sunt produsele ecologice. Nici prețul nu contează, doar să fie un produs calitativ. De exemplu, eu cele mai mari vânzări am avut la pepenele verde. Am luat statistica intoxicărilor pe Chișinău din agricultură și am observat că cele mai multe intoxicații sunt din cauza: pepenelui verde, castraveților și roșiilor. Așa am și cultivat și veneau oameni care n-au mai mâncat pepene verde de 15 ani“, povestește bărbatul.
Beneficiile produselor ecologice le explică prin exemple reale. „Există medicina naturistă și cea farmaceutică, contemporană. Când te doare ceva te duci, iei o pastilă și într-un sfert de oră își trece durerea. Aceasta nu înseamnă că te-ai tratat și că ți-a adus ceva benefic. Cea naturistă, presupune că trebuie să tratezi sârguincios, monoton, cu răbdare, și nu imediat ajunge la un rezultat, dar rezultatul e durabil. Fix așa și cu alimentația ecologică. Ea nu presupune efecte imediate și vizibile în timp scurt. De exemplu, acum al treilea copil nu are alergii, iar noi consumăm produse ecologice de patru ani“, spune agricultorul.
Tot el spune că moldovenii ar trebui să înțeleagă beneficiile produselor ecologice pentru că dacă le-ar consuma ar fi mai sănătoși. Totodată, producătorul spune că oferta legumelor ecologice care ar fi disponibile zilnic ar putea crește, dar dacă cererea ofertelor ar fi instituționalizată. „În primul rând cred că inițiativa ar trebui să vină de jos, din parte consumatorilor care ar vrea să aibă astfel de produse pe masă. De asemenea, consumul de produse ecologice ar trebui să fie instituționalizat, cererea ar trebui să fie instituționalizată obligatorie și atunci vrei, nu vrei, oferta va apărea“, mai spune Nicolae Cojocaru.
Agricultorul spune că indiferent de impedimentele birocratice sau de greutăți va face toată viața agricultură ecologică, nu doar pentru sănătatea familiei lui, dar și pentru schimbarea societății, care consumându-le ar putea deveni mai sănătoasă.
█ Articole relaționate:
CAMPANIE//Produsul care conține multă vitamina A, protejează de cancer și ajută la slăbit