Eu nu vreau să-i ponegresc pe medicii de la urgență. Deși sunt și eu furioasă că ajung târziu, uneori deloc, că vin fără pastile, că intră încălțați în casă, fără bahile, că au de multe ori uniformele murdare, etc. Însă, după ce îmi trece această furie interioară, încep să-i jelesc și mă gândesc că ei chiar muncesc foarte mult, în condiții în care alții nu ar rezista o oră, că sunt zilnic în contact cu tot felul de oameni bolnavi, că și lor le sare țandăra, că munca lor nu e deloc de invidiat, mai ales în Moldova.

Și totuși un lucru nu înțeleg. Sunt 17 ani de când sunt în presă și de când tot aud în fiecare an că moldovenii apelează nejustificat la Salvare, că unii pur și simplu se distrează apelând 903, că alții nu mai sunt găsiți acolo unde au chemat Urgența și multe alte motive. Și pentru toate acestea, culmea, sunt cheltuiți bani publici, adică inclusiv ai celor care cer ajutor nejustificat. Și nu e vorba de câteva mii, ci de sute de milioane de lei în fiecare an. De ce de întâmplă astfel?

De ce oamenilor nu li se explică în ce situații ei chiar trebuie să solicite ajutorul medicilor de la Urgență? De ce doar ne plângem și constatăm? De ce Ministerul Sănătății, împreună cu responsabilii de la Urgență, nu organizează campanii în care să le explice oamenilor că febra moderată nu e o stare de urgență, că o durere de burtă nu e neapărat o urgență medicală? De ce nu coboară nimeni la firul ierbii să vorbească despre aceste lucruri?

De ce nu găsesc pe site-ul Institutului de Medicină Urgentă, pe cel al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească informații, exemple clare despre ceea ce este o situație de urgență, ce înseamnă Cod Roșu al unei urgențe medicale, Cod Galben, Cod Verde? Când e nevoie de intervenția unei echipe de urgență? De unde vreți ca oamenii să știe că sunt cheltuiți bani aiurea, dacă nu faceți nimic să-i informați?

De ce unii medici de familie preferă să afișeze pe ușile lor o hârtie A4 pe care scrie – în caz de urgență apelați la Salvare și după prânz nu mai găsești pe nimeni la serviciu?

Eu sunt curioasă dacă știe cineva dintre oamenii care n-au nicio legătură cu sistemul de sănătate ce prevede această listă a urgențelor medicale? Care sunt doar urgente și care sunt urgențe majore? Știți unde se află ea? Pariez că nu. Și eu am căutat-o mult. Dacă nu întrebam experți care au consultat-o de mai multe ori, care sunt obligați s-o cunoască, poate că mi-ar fi luat și mai mult s-o găsesc. Vă spun, o găsiți în Programul Unic al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală. 

Senzația mea e că nimeni din sistemul de sănătate, la cei responsabili mă refer, care fac politici, care împart bani pentru campanii de informare, care au planuri de acțiuni, etc, nu și-au propus vreodată să școlarizeze oamenii, să-i educe, să le spună că nu poți chema Salvarea așa pur și simplu.

Poate reforma Serviciului de urgență nu începe de-acolo de unde trebuie? Poate nu în lipsa ambulanțelor și a doctorilor e cea mai mare problemă? Poate nu investim corect banii?

Astăzi am scris o știre despre lansarea unei campanii pe Facebook în care suntem îndemnați să nu mai denigrăm Serviciul de Urgență. O altă greșeală enormă. Nu se fac campanii pe Facebook! Nu așa se fac campaniile și, desigur, nu vă așteptați că moldovenii să-și schimbe atitudinea și percepția despre serviciul de Urgență. E ca și cum ai face un fâs. Atât.