Auzim în mass-media tot mai frecvent despre dispeceratul integrat 112, despre SMURD, asistența medicală urgentă prespitalicească și toate venind laolaltă s-a creat o confuzie nu numai pentru omul de rând dar și pentru mai mulți colegi din sistemul sănătății. Dacă să o luăm de la început, este important să ne amintim că există mai multe servicii de urgență care trebuie să reacționeze, în funcție de cauză și alte condiții după cum urmează: în caz de incendiu intervine serviciul de pompieri, în caz de scurgere de gaze – serviciul intervenții gaze, în caz de calamități –situații excepționale și în caz de boală – serviciul medicină urgentă prespitalicească. Experiența arată, că în multe situații de urgență este nevoie de reacționarea concomitentă a mai multor servicii: de exemplu în incendii sau explozii cauzate de scurgere de gaze este nevoie de intervenții concertate ale serviciilor de pompieri, intervenții gaze, situații excepționale și medicină urgentă. Din acest motiv și după lungi discuții inițiate de ani buni deja, și Republica Moldova s-a decis să instituie un dispecerat integrat pentru a mobiliza toate aceste servicii împreună. Coordonatorul acestui serviciu este Ministerul Tehnologiilor Informaționale, deoarece este vorba despre asigurarea tehnologică a legăturii dintre toate serviciile menționate mai sus. Dar nu trebuie de confundat dispeceratul integrat 112 cu SMURD (așa cum a fost lăsat să se înțeleagă de unii).

Asistența medicală urgență prespitalicească este un serviciu subordonat Ministerului Sănătății și ține de o serie de intervenții pentru stabilizarea funcțiilor vitale ale organismului în caz de îmbolnăvire acută. Odată stabilizați, pacienții sunt referiți în ambulatoriu sau staționar pentru observație sau continuarea tratamentului. Coordonatorul acestui serviciu este Centrul Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitalicească care are în subordinea sa Stațiile zonale de asistență medicală urgentă Nord, Sud, Centru, Chișinău și Găgăuzia. Conceptual, serviciul de medicină urgentă AviaSan ține, de asemenea, de asistența medicală prespitalicească dar este administrat de Institutul de Medicină Urgentă. Nici asistența medicală urgentă prespitalicească nu trebuie confundată cu SMURD (așa cum a fost interpretat de unii demnitari de stat în mass-media).

De fapt SMURD vine din România și este Serviciul mobil de urgență, reanimare și descarcerare care este un serviciu public fără personalitate juridică și funcționează în organigrama Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (Legea 95 din 14 aprilie 2006). SMURD a fost inventat de către dr. Raed Arafat și dr. Adrian Lobontiu în anii 90 în baza Clinicii de anestezie și terapie intensivă. Pe atunci se numea SMUR (fără D – descarcerare). La baza lui era transferul unui echipaj medical spitalicesc cu dotarea necesară la locul unde se află pacientul aflat în stare critică, în vederea acordării asistenței medicale urgente calificate. Doresc să fac o remarcă: prin analogie, SMUR în Republica Moldova a existat de mai mult timp dar și există în continuare sub denumirea de serviciul AviaSan.

Având scopul (logic) de a integra anumite servicii, în 1993 în România SMUR atrage și descarcerarea (D) prin intermediul pompierilor și devine SMURD pentru ca în 1996 acest serviciu să fie instituționalizat în cadrul Corpului Pompierilor Militari (Legea 121). Interesant este că în România, prin lege, pompierii militari au primit atribuții să acorde asistență medicală de urgență și descarcerare (devenind paramedici). De atunci, SMURD trece prin mai multe metamorfoze pentru ca în 2007 să fie extins la nivel național în România. Important este că începând cu 2001, SMURD în România începe să fie inclus în dispeceratul integrat 112 care deservea pompierii, poliția și ambulanța concomitent (atenție, nu SMURD este dispeceratul integrat 112, acesta este doar o parte componentă). Prin așa experiență a trecut Româna pentru a integra anumite servicii de urgență.

În Moldova, SMURD este doar un proiect sau un pilot dacă doriți. Ca și termen, acesta apare pentru prima dată în 2014 într-un ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății (nr. 234/790) cu privire la aprobarea protocolului de cooperare dintre ministere privind intervenția comună în urgențe medico-chirurgicale prespitalicești în cadrul unui proiect transfrontalier finanțat de România. Acest ordin de fapt descrie o serie de activități pe care trebuie să le întreprindă în comun Serviciul protecție civilă și situații excepționale și Serviciul asistență medicală urgentă prespitalicească. Am încercat să înțeleg exact care sunt responsabilitățile unui sau altui serviciu și nu am reușit: un ordin în care se scrie multe dar se spune puțin. În acest ordin nu există nici o inscripție clară despre ce este SMURD în Moldova, cum este instituționalizat, cum este organizat și administrat. Spre deosebire de Romania, unde există normative foarte clare de organizare și aplicare a serviciilor din punct de vedere medical, din punct de vedere operativ și cine este responsabil de coordonare, în Republica Moldova acestea nu se întrevăd în cadrul normativ existent.

Presupun (citind cadrul normativ al României pentru a înțelege ce au dorit să facă moldovenii) că pompierii trebuie să asigure cooperarea din punct de vedere operativ și, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească trebuie să se îngrijească de partea medicală a acestei colaborări. Însă Legea nr.93 al Serviciului Protecție Civilă și Situații Excepționale nu menționează nimic despre SMURD, nu se vorbește despre SMURD nici în legea Ocrotirii Sănătății. Termenul de SMURD nu apare nici în hotărâri de Guvern, deci nu prea este claritate cu privire la ce ar însemna SMURD în Moldova. La fel, nu găsesc SMURD nici într-o organigramă oficială a serviciilor descrise mai sus. Atunci mă întreb: cum SMURD a ajuns să fie finanțat din cadrul bugetului de stat? Cum SMURD a ajuns pe prima pagină a agențiilor media unde persoane de demnitate publică anunță că SMURD va înlocui serviciul de medicină urgentă prespitalicească AviaSan pe motiv că acesta este învechit?

Trebuie de spus clar: SMURD nu poate înlocui serviciul de medicină urgentă prespitalicească subordonat Ministerului Sănătății. SMURD poate servi doar drept platformă de colaborare dintre doua servicii (medicii și pompierii) în anumite situații de urgență grave. Doar nu ne așteptăm ca în caz de apendicită acută (urgență medico-chirurgicală) să vină un echipaj SMURD? Pentru exemplificare, chiar și în România unde SMURD-ul activează de zeci de ani, mai mult de 90% din urgențele medicale prespitalicești sunt deservite de Serviciul de ambulanță al Ministerului Sănătății. În Moldova, conform experienței recente din zona de Nord unde a fost instituită prima colaborare SMURD (Bălți, 2014), acesta a deservit numai 3% din urgențele medicale în 2015. Atunci mă întreb: ce este SMURD în Moldova? Dacă accesez pagina Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale pentru a avea răspuns la această întrebare, la rubrica „SMURD Național” găsesc doar 2 ordine comune, foarte confuze, a 2 ministere.

În concluzie, cred că este nevoie de muncit și elaborat anumite politici clare în acest domeniu, să avem norme clare de aplicare pentru organizarea și funcționarea serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare, să stabilim statutul de paramedic care la moment în Republica Moldova nu este reflectat în legislație (deci, legal acesta nu poate presta servicii medicale) și așa mai departe. Sunt prea multe de făcut pe sistem în momentul dat: în schimb, vedem la televizor că Moldova are SMURD, dispecerat integrat 112, că vor fi deschise 4 heliporturi SMURD (două la Chișinău, unul la Bălti și unul la Cahul), 10 ambulanțe SMURD și 4 mașini de descarcerare. Și toate acestea cu o finanțare de 10Mln EUR. Toate acestea vor deservi aproximativ 5% din urgențele medicale prespitalicești în Republica Moldova: dar ce facem cu restul 95%?

Nihil novi de nobis sine nobis! : www.viorel.soltan.md