Cancerul glandei mamare constituie cea mai răspîndită formă de tumoare malignă la femei. Numărul de persoane invalidizate e în continuă creştere. Pierderea glandei mamare distruge încrederea în sine şi menţine permanent în memorie boala oncologică. Peste 10% din bolnavele operate sunt tinere. Pierderea sînului poate contribui la evoluarea unor grave leziuni psihice. Doar reconstrucţia glandei mamare poate izbăvi bolnava de coşmarul oncologic. Cu regret nu avem un sistem de informare a medicilor şi bolnavelor despre indicaţiile, metodele şi particularităţile operaţiilor de reconstrucţie a glandei mamare.
Principii generale de reconstrucţie mamară
Alegerea metodei şi timpului de reconstrucție mamară se individualizează şi depinde de următorii factori:
- planificarea tratamentului oncologic;
- starea generală a pacientei;
- predispunerea psihologică a pacientei pentru operaţia de reconstrucție mamară;
- gradul de risc în comun a operaţiei oncologice şi de reconstrucție mamară;
- dorinţele pacientei (modificarea primordială a glandei mamare operate şi a celei neafectate);
- starea zonelor donatoare în cazul folosirii propriilor ţesuturi;
- diversitatea metodelor chirurgicale, pe care le posedă chirurgul și competența acestuia.
- starea tegumentelor după mastectomie în cazul utilizării metodei expander/implant;
- coordonarea tacticii chirurgicale între chirurgul plastician şi oncolog.
- posibilitățile tehnice ale clinicii.
Astăzi ţesutul adipos prin transplant liber nu se mai aplică pentru reconstrucţia glandei mamare. Lambourile dermolipidice din ţesuturile adiacente nu permit restabilirea pe deplină a volumului glandei mamare.
Un pas revoluţionar în evoluarea chirurgiei plastice reconstrucţia a glandei mamare a constituit folosirea endoprotezelor din silicon şi expanderelor pentru înlăturarea deficitului de ţesut.
În planificarea operaţiilor de reconstrucție mamară chirurgul se conduce de principiile oncologice, în baza cărora raţionalismul, termenii şi metodele de chirurgie plastică reconstructivă sunt în strictă dependenţă de tipul şi răspîndirea tumorii şi de planificarea tratamentului specializat. Alegerea metodei de reconstrucţie a glandei mamare se discută cu fiece pacientă. Se explică avantajele şi dezavantajele fiecărei metode de reconstrucție mamară. Se iau în consideraţie particularităţile locale a ţesuturilor, atitudinea pacientei faţă de o metodă sau alta.
Reconstrucția sânului cu lambou TRAM (lambou musculocutan abdominal) prevede ca zona donatoare, regiunea abdominală, de unde se recoltează mușchiul drept abdominal împreuna cu grăsimea și pielea de deasupra sa, fiind apoi tunelizat zona toracică. Această operație oferă suficient țesut pentru a da volum.
O altă tehnică prevede folosirea unui lambou musculocutan din regiunea toracodorsala (latissimus dorsi flap).
Utilizarea dermotenziei şi aplicarea ulterioară a implantelor este cea mai frecventă şi mai puţin traumatică metodă de reconstrucție mamară. În rezultatul unui mare număr de cercetări ştiinţifice şi observaţii clinice se consideră dovedit, că siliconul, din care sunt confecţionate expanderele şi implantele mamare, sunt sigure şi nu provoacă afecţiuni oncologice şi boli alergice. Această tehnologie de reconstrucție mamară e mai simplă decît utilizarea ţesuturilor proprii. Durata operaţiei, durata spitalizării şi de recuperare sunt mai scurte şi se exclude astfel trauma regiunilor donatoare de ţesuturi proprii. Cu regret, această metodă nu e realizabilă în cazul unei vascularizări insuficiente a ţesuturilor cutiei toracice, în urma radioterapiei, în prezenţa unui focar de infecţie, la pacientele cu diabet zaharat şi obezitate morbidă. Sunt preferabile expanderele cu forma anatomică şi cu rezervă de volum pentru obţinerea simetrizării şi, totodată, pentru modelarea plicii submamare.
Se finisează restabilirea sînului cu reconstrucția mamelonului și cu tatuajul cosmetic al areolei.
Ghenadie Conţu,
dr. în med., conferenţiar