Autor: Irina Papuc

Doctorii care activează în sistemul spitalicesc public vor primi salarii în funcție de performanțele obținute de instituția medicală. Autoritățile din sănătate planifică să extindă modelul de finanțare actual din medicina primară, bazat pe indicatorii de performanță, și pentru spitale. Astfel, spitalele vor trebui să țină cont de rata de readmisie a pacienților, de eventualele complicații după intervențiile chirurgicale și să încerce să evite cât mai multe situații de acest gen, pentru că finanțarea instituției de către Compania Națională de Asigurări în Medicină va depinde direct de aceste rezultate.

Posibilitatea de introducere a indicatorilor de performanță în spitale a fost discutată la ultima rundă de negocieri cu Banca Mondială, în cadrul proiectului Servicii de Sănătate și Asistență Socială.

„Chiar acum suntem în proces de negocieri cu Banca Mondială în privința introducerii indicatorilor de performanță în spitale. Urmează să avem discuții cu Compania Națională de Asigurări în Medicină”, afirmă viceministrul Sănătății, Mihai Ciocanu. Oficialul spune că indicatorii conform cărora va fi apreciată performanța instituției încă nu au fost stabiliți, însă există deja câteva repere de bază cum ar fi readmisia în spitale în primele 24 de ore după externare, complicațiile post-operatorii, cazurile de deces în spital, precum și durata de spitalizare, aceasta urmând să fie redusă la maxim.

Altfel spus, medicii vor trebui să trateze pacienții calitativ, într-un termen record, fără complicații post-operatorii și să înregistreze cât mai puține decese.

Viceministrul spune, însă, că procesul de trecere la noul mecanism de finanțare ar putea dura mai mult de un an, deoarece aceștia urmează să fie introduși în cadrul unui proiect-pilot în cele patru spitale din nordul țării vizate în reforma de regionalizare – Edineț, Briceni, Ocnița și Rezina, ulterior urmând să fie extinși în întreaga rețea de spitale.

 Ala Nemerenco, expert în cadrul Biroului OMS Moldova afirmă să sistemele de sănătate din țările europene funcționează deja de mai mult timp după acest mecanism, care s-a dovedit a fi unul eficient. Eficacitatea mai depinde însă și de calitatea utilajelor medicale ce le permit medicilor să înregistreze performanțe. „În statele europene se atrage atenția foarte mult asupra calității actului medical și a complicațiilor după intervențiile chirurgicale. Utilajele, în Moldova, ar putea constitui o problemă. Astfel, managerii de spitale vor fi cointeresați să dispună de utilaje mai bune pentru a evita orice gen de complicații. În plus, se va asigura calitatea actului medical cu resurse minime”. Ala Nemerenco este sigură că, astfel, Moldova ar putea ținti două probleme – rata de spitalizare ridicată – în medie nouă zile și veșnica dilemă a dispozitivelor învechite.

Acum, sistemul bazat pe indicatorii de performanță funcționează în medicina de familie, iar instituțiile își primesc banii în funcție de reușite. Acestea trebuie să îndeplinească 22 de indicatori de performanță grupați în patru categorii – internarea programată, depistarea și prevenirea bolilor non-transmisibile, supravegherea gravidei și copilului, precum și depistarea și supravegherea tratamentului pacienților bolnavi de tuberculoză în condiții de ambulatoriu. Suma integrală stabilită de CNAM în acest an pentru îndeplinirea indicatorilor este de 148 de milioane de lei.

 

Articole relaționate:

Interviu cu Ala Nemerenco, expert OMS Moldova: „Multe ţări au plătit pentru o comunicare eficientă între medic şi pacient. Și în Moldova ar trebui să fie un important indicator de performanţă”