Autor: Irina Miron
Au secții întregi și paturi pentru pacienții cu afecțiuni urologice, însă nu fac nicio intervenție chirurgicală. Este situația valabilă de cel puțin doi ani în mai multe spitale din Republica Moldova, unde de voie sau de nevoie, chirurgii și-au lăsat bisturiul în sertare. Pentru că operează prea puțini pacienți și nu au utilaj modern, medicii spun că riscă să își piardă din experiență.
Anul trecut, de exemplu, la Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „V. Ignatenco”, precum și în alte patru spitale raionale nu a fost efectuată nicio operație urologică, arată datele Centrului Național de Management în Sănătate. S-a întâmplat chiar dacă instituțiile medicale dispun de paturi cu profil urologic, iar numărul pacienților internați a fost de ordinul sutelor. Situația de la „V. Ignatenco” este valabilă și pentru Spitalul Raional Cahul, precum și la cel de la Soroca. Tendința se păstrează neschimbată din 2011.
Acum doi ani, medicii de la Drochia făceau trei operații urologice într-un an. Anul trecut acolo a fost realizată o singură intervenție chirurgicală. O situație aproape similară s-a înregistrat și la spitalele din Hâncești și Ungheni, unde cu greu medicii făceau două și respectiv șase operații pe an.
Lidia Crăciun, directorul Spitalului Raional Ungheni, considerat una dintre instituțiile medicale cu cele mai mari performanțe, recunoaște că în ultimii ani se fac din ce în ce mai puține astfel de operații. Deși ne-a pus la dispoziție date mai bune privind numărul intervențiilor urologice și acestea o nemulțumesc. „În 2012, medicul nostru a făcut 116 operații. E puțin, însă fizic, un singur medic nu reușește să facă mai multe intervenții și să mai și consulte bolnavii la cabinet. În 2011 am înregistrat într-adevăr restanțe mai mari la acest capitol, deoarece singurul medic urolog pe care îl avem a suferit un accident și nu a fost prezent la serviciu aproape un an”, a explicat Lidia Crăciun.
Singurul medic urolog din raionul Soroca, Sergiu Manchevici neagă și el faptul că serviciul de chirurgie urologică din raion ar stagna de mai mulți ani. Doctorul recunoaște că se fac în medie 50 de operații pe an. Dar asta se întâmplă, deoarece nu au utilaj adecvat și pentru că, spune doctorul, un medic nu reușește mai mult. „Lucrez pentru un salariu și jumătate. Trei ore pe zi le petrec în secție, iar alte trei în sala de operații. Credeți că aș putea reuși mai mult?”, s-a întrebat retoric Manchevici.
Deși nu știe câți dintre pacienții săi vin din provincie, medicul urolog Ion Dumbrăveanu de la Spitalul Clinic Republican recunoaște că în ultimii ani s-a majorat numărul pacienților cu probleme urologice, care se adresează târziu la doctor. „Nu știu câți dintre ei sunt din provincie, însă asta ar putea avea legătură cu faptul că pacienții ajung mai greu la medicii de la Chișinău, după ce acasă nu pot fi operați sau măcar consultați, din cauza lipsei de specialiști”, a explicat Dumbrăveanu.
Statisticile îi îngrijorează pe experții în sănătate care pun la îndoială performanțele spitalelor raionale, unde se înregistrează mai puțin de zece operații sau niciuna. „Numărul redus de intervenții urologice raportat la internări și numărul extrem de redus de intervenții urologice per medic ridică mari semne de îngrijorare în ceea ce privește performanța spitalelor și calitatea serviciilor medicale prestate”, spune Andrei Mecineanu, expert în sănătate la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.
Potrivit lui, există studii care au demonstrat că spitalele cu un volum mai mare de intervenții urologice înregistrează o durată mai scurtă de spitalizare, un număr mai mic de complicații postoperatorii și mai puține cazuri de decese la spital. „Politicile Ministerului Sănătății nu au la bază rezultatele generate în activitatea spitalicească urologică pentru a îmbunătăți calitatea și performanța serviciilor și pentru a maximiza beneficiul pacientului ”, a adăugat Andrei Mecineanu.
În Republica Moldova, în sectorul public asistența spitalicească urologică este furnizată în patru instituții spitalicești de nivel republican, trei instituții municipale și 13 instituții spitalicești raionale.
Articole relaționate: