Autor: Sorina Bujarov

În decembrie anul trecut, Michel Kazatchkine, reprezentant special al Secretarului General ONU pentru HIV/SIDA în Europa de Est și Asia Centrală a fost în vizită în Republica Moldova. Tot atunci, oficialul a vizitat Penitenciarul Nr.15 din Cricova. În urma acestei experiențe, responsabilul a publicat o opinie despre măsurile de reducere a riscurilor (agenți, factori sau împrejurări cu acțiune dăunătoare asupra organismului uman) în penitenciarele din Moldova.

În materialul publicat în The Huffington Post, acesta se arată impresionat de faptul că în Republica Moldova nu este obligatoriu ca deținuții să facă testul HIV și cel pentru hepatita C la intrarea în închisoare sau în timpul detenției, dar fac acest lucru voluntar, la cabinetele de consiliere și testare voluntară, care există în închisori. Cei care îi îndrumă pe deținuți să meargă la aceste cabinete sunt medicii care muncesc în închisori.  

 „Programul de reducere a riscurilor în închisorile din Republica Moldova este unic în regiune, și este un model deosebit, nu doar pentru această regiune, dar pentru întreagul glob”, a declarat Michel Kazatchkine.  

Totul a început în anul 2.000, spune el, atunci când în implimentarea programelor de reducere a riscurilor s-au implicat și autoritățile de sănătate publică, și nu doar reprezentanții societății civile.

Responsabilul a mai precizat că o altă măsură importantă a programului de reducere a riscurilor implementat în Republica Moldova este accesibilitatea la metadonă, seringi noi și prezervative, inclusiv pentru deținuți, o astfel de măsură fiind implementată în toate închsorile din țară, chiar și în cele din Transnistria. 

„Cred că una dintre cele mai fascinante realizări ale programului de reducere a riscurilor din Republica Moldova este faptul că în închisori sunt distribuite ace, seringi și prezervative”, a subliniat reprezentantul special al Secretarului General ONU pentru HIV/SIDA în Europa de Est și Asia Centrală.

Acesta povestește că în timpul vizitei pe care a făcut-o la Penitenciarul Nr.15 s-a convins singur de acest lucru.

„Acestea sunt distribuite de deținuții voluntari. Când am mers la închisoarea din Cricova, am văzut două puncte de distribuție a seringilor, prezervative și metadonă. Acestea erau păstrate într-un dulăpior de lemn în celula unui deținut singur în celulă, iar altul se găsea într-un dormitor mare, unde era vreo 60 de deținuți”, povestește oficialul.

Programul de reducere a riscurilor din Moldova este unul exemplar, consideră reprezentantul special al Secretarului General ONU pentru HIV/SIDA în Europa de Est și Asia Centrală. Acesta spune că Republica Moldova este una dintre puținele țări care organizează schimb de seringi, tratament de substituție pentru opiacee și distribuirea prezervativelor în penitenciare.

„Moldova se arată interesată de sănătatea deținuților. Dacă este cazul, puteți implementa un program de reducere a riscurilor ca cel pe care l-am văzut în Moldova”, recomandă Michel Kazatchkine cititorilor.

Există totuși și unele probleme, mai spune oficialul. Acesta precizează că la momentul actual programele de reducere a riscurilor din Republica Moldova, dar și din majoritate a țărilor din Europa de Est și Asia Centrală, este finanțat în mare parte din sursele externe, de la Fondul Global. 

 

Articole relaționate:

Ministrul Sănătății a făcut praf Programul Național HIV/SIDA, aplicat chiar de propria instituție. „Există finanțare suficientă, însă pe parcursul ultimilor șapte ani, rezultatele sunt foarte modeste”