Dumitru Chesov, medic terapeut
Astmul bronşic reprezintă o inflamaţie cronică a căilor respiratorii. Boala se manifestată prin obstrucţie (astupare a lumenului unui organ tubular cum ar fi trahee, bronhie, intestin, ureter, etc.)reversibilă a bronhiilor şi o reacție exagerată a acestora la diferiţi stimuli. Cum se manifestă astmul bronșic, când se acutizează și ce soluții există pentru tratarea lui – răspunde la întrebări pe această temă medicul terapeut, Dumitru Chesov.
Cel mai frecvent boală apare după ce căile respiratorii au suportat o infecție acută, mai ales în perioada sezoanelor de gripă. În perioada rece a anului mulţi dintre astmatici trec printr-o exacerbare a bolii, de aceea necesită corecţia medicaţiei pe care o urmează pentru a putea controla manifestările bolii.
Care sunt primele semne sau cum se manifestă boala?
Astmul bronșic se manifestă, de obicei, prin crizele de înăduşeală (dispnee) însoţite de senzaţia de opresiune toracică, respiraţie şuierătoare, în special în timp ce expirăm, eventual tuse. Manifestările bolii pot varia de la un pacient la altul, atât ca spectru cât şi ca severitate. Astfel, la unii bolnavi crizele de astm bronşic ar putea fi dominate de tuse, celelalte manifestări fiind mai puţin vizibile sau chiar absente. Criza tipică de astm bronşic durează de la 20-30 minute până la câteva ore şi se oprește spontan sau prin administrare de medicamente. De obicei, între crize bolnavii se simt destul de bine şi nu prezintă careva simptome de dereglare a respiraţiei.
Ce se întâmplă, de fapt, cu bronhiile încât omul nu poate să respire?
Datorită inflamaţiei cronice, căile respiratorii ale bolnavului cu astm bronşic capătă o reacție exagerată faţă de anumiţi stimuli din mediul ambiant. Astfel, în timpul unui astfel de stimul are loc contracţia muşchilor aflaţi în peretele bronhiilor cu îngustarea diametrului căilor respiratorii, edemaţierea stratului interior al bronhiilor şi producerea unei cantităţi excesive de mucus. Toate acestea determină îngreunarea respiraţiei, în special, în timp ce expirăm.
Cine este predispus să facă astm bronşic, se transmite sau nu ereditar?
Nu se știe exact de ce unele persoane fac astm bronşic, iar altele nu. Cel mai probabil este cazul combinării unor factori genetici şi acţiunii factorilor de mediu. Astfel persoanele, care au rude de gradul I bolnave de astm, au un risc sporit de a face boala. Un risc sporit îl au și bolnavii cu dermatită atopică sau rinită alergică. Dintre factorii, de mediu, expunerea la care ar putea induce dezvoltarea astmului bronşic, ar fi fumul de ţigară, alergenii domestici şi ocupaţionali, aerul poluat, infecţiile respiratorii.
Când se acutizează astmul bronşic și ce trebuie sa faci obligatoriu când încep crizele?
Nu ar trebui confundată criza de astm bronşic cu acutizarea (exacerbarea) acestuia. Exacerbarea presupune o agravare progresivă a bolii, în ore sau zile, manifestată prin creşterea frecvenţei şi severităţii simptomelor (crizelor), precum şi o scădere a funcţiei pulmonare (măsurate cu ajutorul PEF-metrului, dispozitiv portabil menit pentru aprecierea funcţiei pulmonare). Cauzele acutizării pot fi administrarea unui tratament insuficient sau defectuos, expunerea prelungită la stimuli declanşatori ai crizei de astm bronşic, infecţiile respiratorii acute. În cazul unei crize de astm bronşic se va administra de urgenţă un preparat inhalator cu acţiune bronhodilatatoare. În cazul intensificării şi acutizării crizelor cel mai probabil este vorba despre o exacerbare a bolii, situaţie care necesită consultaţia urgentă a medicului specialist.
Emoțiile acutizează astmul bronșic sau nu?
Emoţiile pot declanşa o criză de astm bronşic, dar nu reprezintă o cauză de acutizare (exacerbare) a acestuia. Printre alţi factori declanşatori ai crizei de astm se numără alergenii, efortul fizic, infecţiile respiratorii, factorilor meteorologici, unele alimente, medicamente, fumul, parfumurile, etc.
Cine dintre medici poate depista astmul și stabili un diagnostic?
Stabilirea diagnosticului de astm bronşic este de responsabilitatea medicului specialist pneumolog. În unele cazuri este un proces îndelungat, care are nevoie de supraveghere şi consultaţii repetate ale medicului.
Se tratează medicamentos sau și prin alte metode?
Fiind o boală cronică astmul bronşic nu poate fi vindecat, dar poate fi administrat un tratament adecvat, care permite controlul eficient al simptomelor bolii așa încât calitatea vieţii bolnavului să nu difere prea mult de cea a unui om sănătos. Astfel cunoaştem sportivi de performanţă, dintre ei şi campioni olimpici, care suferă de această boală.
În unele cazuri astmul poate fi tratat doar evitând factorii declanşatori ai acestuia. De cele mai deseori însă este dificil să eviți contactul cu astfel de factori, deci e nevoie de terapii medicamentoase. Pacientul cu astm necesită două direcţii de tratament.
Prima - tratamentul de urgenţă, administrat doar în timpul crizei. Acesta constă din administrarea unui preparat inhalator bronhodilatator cu durata scurtă de acţiune. Un astfel de medicament trebuie să fie tot timpul la îndemâna astmaticului.
Cea de a doua direcţie de tratament este orientată spre prevenirea crizelor. Acesta presupune administrarea zilnică prin procesul de inhalare a hormonilor steroidieni, indiferent că au existat sau nu crize. La unii bolnavi se recomandă combinaţii cu bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune.
Tratamentul astmului bronşic trebuie iniţiat şi supravegheat de către un medic specialist, necesitând o corecţie periodică a dozelor şi medicamentelor administrare.
Sfatul medicului: Deşi este o boală cronică simptomele astmului bronşic pot fi controlate eficient prin administrarea regulată a unui tratament corect. Astfel, urmaţi prescripţiile şi recomandările făcute de către medicul dumneavoastră.