Autor: Sorina Bujarov

În Republica Moldova, numărul bolnavilor de hepatită cronică și de ciroză hepatică este în creștere. O confirmă și statisticile care arată că în 2012 erau înregistrați peste 2.250 de bolnavi la 100 de mii de locuitori, în timp ce în 2011 această cifră era mai mică cu 200, arată datele Biroului Național de Statistică.  

Deși până anul trecut, acești bolnavi beneficiau de medicamente compensate sau parțial compensate, din luna mai a anului trecut aceștia sunt nevoiți să-și achite singuri tratamentul, care este destul de costisitor. Din acest motiv, mulți dintre cei afectați de hepatită cronică și ciroză hepatică au renunțat, fie integral, fie parțial la tratament.

Lidia Cvasniți, medic de familie în satul Mihailovca, raionul Cimișlia are în grijă aproape 30 de bolnavi de hepatită cronică și cu ciroză hepatică. Doctorița spune că doar jumătate din aceștia urmează complet sau parțial tratamentul indicat. 

„Doar jumătate dintre bolnavi urmează tratamentul pe care îl indicăm. Mulți nici nu îl urmează complet. Ceilalți renunță, pentru că preparatele sunt scumpe. Lumea nu-și permite să cheltuie pe medicamente când abia le ajunge pentru mâncare și alte necesități vitale. Sunt însă și cazuri când renunță la tratament din iresponsabilitate, când nici măcar nu vor să se investigheze corespunzător” , afirmă medicul din Mihailovca.

Au refuzat să se mai lecuiască după ce preparatele necesare lor au fost excluse din lista de medicamente compensate, mai adaugă Lidia Cvasniți.

„Înainte era mai ușor. Unele preparate le cumpărau la jumătate de preț, altele erau gratuite. În aceste condiții ei erau motivați să urmeze tratamentul, iar acum… Mulți vor să se trateze, dar nu își permit din lipsă de bani”, susține medicul.

Aceasta mai spune că și acum pacienții săi se arată revoltați de faptul că nu mai pot procura medicamente la preț redus sau gratuit.

„Îmi spun direct că nu mai vor să vină la consultații. Vor și ei unele facilități, dacă tot își cumpără poliță”.

Aceeași situație o întâlnim și în satul Crișcăuț, raionul Dondușeni. Medicul, Valentina Scorțescu spune că majoritatea bolnavilor de hepatită pe care îi are în grijă nu urmează complet tratamentul hepatic sau renunță definitiv la acesta.

„Dacă noi prescriem Sylimarina pentru câteva luni, ei urmează doar 10 zile și atunci când încep să se simtă mai rău. Unii nici atât nu-și permit, mai ales că puțini pot lucra”, ne povestește doctorul.

Sylimarina 70 mg, unul din preparatele pe care trebuie să le ia bolnavii de hepatită cronică, costă în jur de 40 de lei- 30 de pastile. Acestea sunt suficiente doar pentru 10 zile, pe când bolnavii trebuie să ia acest preparat câteva luni. Cei afectați de hepatită cronică sau ciroză hepatică trebuie să mai scoată bani din buzunar și pentru alte preparate, precum Sargenor- 166 lei (20 fiole), Pentoxifilina- 70 lei (50 caps.) și altele. Pe lângă aceasta, ei trebuie să țină și o dietă strictă, ce include fructe și legume prospete, cereale, etc.

Elena, care se tratează de hepatită de mai bine de doi ani, spune că a cheltuit, atât pentru tratamentul de bază cât și pentru cel de întreținere, în jur de 300 de mii de lei.

„În cei aproape doi ani și jumătate de când mă tratez, am cheltuit aproape 300 de mi de lei. Eu nu beneficiam de medicamente compensate, pentru că am ales să mă trateze specialiștii dintr-o instiuție privată. Costul însă nu diferă foarte mult de tratamentul de la stat”, spune femeia.

Medicii spun că întreruperea tratamentului afectează foarte mult sănătatea, și așa șubredă, a bolnavilor de hepatită.

„Desigur că dacă iau doar zece pastile în loc să urmeze câteva luni tratamentul aceasta le afectează sănătatea. De multe ori starea acestora se agravează, tratamentul devine mai complicat și cu mule reacții adverse”, explică doctorița Valentina Scorțescu.

Amintim că în 2013, Ministerul Sănătății a modificat lista medicamentelor compensate. Atunci, responsabilii instituției declarau că din această listă au fost excluse preparatele care nu corespundeau standardelor GMP (Bune Practici de Fabricare a Medicamentelor).

Potrivit BNS, în Republica Moldova sunt înregistrați peste 80.230 de bolnavi de hepatită cronică sau ciroză hepatică.  

 

Articole relaționate:

Modificări în lista medicamentelor compensate. Ministerul Sănătății susține că le-a exclus pe cele care nu corespund standardelor GMP 

SIDA și ciroza, principalele cauze de deces ale moldovencelor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani în comparație cu acum 20 de ani 

Dezinfectează seringile în spirt şi le folosesc de mai multe ori, pe propriul risc. Bolnavii de diabet dependenți de insulină din Moldova își pun în pericol propria sănătate, din lipsă de bani