Autor: Irina Papuc
Cancerul pulmonar este al treilea cel mai frecvent tip de cancer înregistrat în Republica Moldova. Pe seama statisticelor s-au pus fumatul excesiv și radiațiile ionizante. Puțini știu că, de fapt, unii moldoveni sunt expuși la concentrații foarte mari de radon, element chimic radioactiv, provenit din dezintegrarea radiului și uraniului și care ar fi responsabil de aproximativ zece la sută dintre cazurile de cancer pulmonar la nivel internațional. Potrivit specialiștilor în sănătate publică, concentrații maxime de radon au fost descoperite în galeriile subterane de vinuri Cricova și Mileștii Mici, dar și în mai multe locuințe la sol sau apartamente. Acesta este periculos pentru sănătate, inclusiv pentru angajații vinărilori care inhalează zilnic acest aer.
Specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică spun că examinează de mai mult de zece ani problema concentrațiilor de radon în Republica Moldova. În această perioadă, s-au făcut mai multe măsurări, care au demonstrat concentrații de 20 de ori mai mari decât maxima admisibilă.
„Din numărul total de măsurări – peste 1.500 aproximativ - 2 la sută dintre cazuri de depășiri ale concentrațiilor de radon s-au înregistrat în casele de locuit. Probleme mai mari sunt în galeriile vinicole subterane, unde normele au ajuns și la peste 2.000 de Bq/m3, în loc de 100-200 maxim admisibil”, explică Liubov Corețchi, șef de laborator, la Centrul Național de Sănătate Publică și una dintre autorii studiului privind problemele de reducere a impactului negativ al concentrațiilor de radon în Republica Moldova.
În primul rând acest lucru afectează starea de sănătate a angajaților, spunea ea. „Cei mai expuși riscului de a face cancer pulmonar sunt angajații acestor galerii, care respiră zilnic acest aer. În funcție de concentrație, oamenii care sunt expuși la radon pot face cancer în cinci, șapte sau 15 ani”, explică specialistul. Corețchi spune că a discutat cu conducerea celor două galerii și urmează să încheie contracte, în urma cărora angajații vor primi dozametre. Pentru a reduce concentrațiile de radon, administrațiile vinăriilor vor trebui să monteze sisteme de ventilare. Nu am putut afla de la conducerea celor două vinării dacă între timp au fost luate măsuri pentru a redresa situația.
Radonul poate fi detectat în concentrații mari și în locuințe, fie din sol, fie din materialele de construcții. Deși există un regulament care îi obligă pe agenții economici să obțină un certificat care demonstrează că locul și materialele folosite nu conțin doze mari de radon, puțini sunt cei care solicită acest certificat.
„O sursă de radon sunt de obicei și cimentul și betonul, utilizate în construcții. De regulă, aceștia nu ar trebui să primească certificat de urbanism care să-i permită să înceapă construcția fără ca noi să venim să luăm aceste măsurări. Din păcate, există probleme la acest capitol și totul se trece pe lângă regulamentele existente”, mai spune Corețchi. Astfel, măsurările se fac numai dacă agenții economici fac benevol o astfel de solicitare.
Acum, nu se cunoaște care sunt suprafețele din Republica Moldova cu concentrații maxime de radon, deoarece nu s-au făcut măsurări suficiente pentru a afla acest lucru.
„Statele europene au elaborat hărți unde sunt indicate clar aceste locuri. De regulă, se interzic construcțiile sau evenimentele în masă. Acum, suntem colaboratori în cadrul unui proiect internațional și vom începe să lucrăm și noi la elaborarea acestei hărți”, mai afirmă specialista.
Deocamdată nu se știe care este impactul radonului asupra sănătății în Republica Moldova, pentru că nimeni nu a estimat acest lucru. Specialiștii susțin însă că autoritățile trebuie să elaboreze în regim de urgență regulamente care ar obliga instalarea sistemelor de eliminare a radonului la proiectarea locuințelor. Costurile sunt mult mai mici în acest caz – aproximativ 500 de dolari, în loc de 2000 sau 2.500 pentru instalarea acestora în construcțiile deja finalizate.
Măsurările au fost efectuate pe parcursul ultimilor zece ani.
Articole relaționate:
Substanţele toxice din mediu afectează abilitatea femeilor de a rămâne însărcinate