Autor: Sorina David
În Moldova, un copil cu autism va ajunge mai degrabă într-o instituție psihiatrică, decât la specialiștii de care nevoie cu adevărat. Afecțiunea este considerată, inclusiv de unii părinți, o boală psihică ce are nevoie de tratament medicamentos și supraveghere continuă. Anume din acest motiv, unii copii moldoveni care au ghinionul să se nască cu acest sindrom ajung de cele mai deseori în spitalele de psihiatrie, iar acest lucru le face și mai mult rău.
Este și cazul Casei internat pentru copii cu deficienţe mintale din Orhei. Aici, în loc să fie învățați cum să se comporte în societate și cum să-și stăpânească atacurile de panică, copii cu autism sunt sedați ca să stea cuminciori. Medicul-psihiatru care îngrijește de copii cu deficiențe mintale din acest internat spune că acolo își petrec viața și șase adolescenți cu autism și câțiva care se presupune că suferă de acest sindrom, dar nu au fost diagnosticați până la capăt.
Cei mai mulți dintre ei au ajuns aici, pentru că părinții nu știu de fapt ce înseamnă autism și cred că copiii lor sunt „retardați” sau „nebuni”, din cauza crizelor de panică și a deficiențelor de vorbire sau dezvoltare, povestește medicul-psihiatru, care muncește în această instituție mai bine de 24 de ani. „Unii părinți spun că nu sunt în stare să-i cumpere copilului medicamente, de aceea îl internează în instituția noastră. Spun că nu știu cum să-i calmeze”, susține Galina Pirojanschi, medic-psihiatru la Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale din Orhei.
Majoritatea celor care s-au născut cu autism și sunt internați aici sunt adolescenți, care se află aici de ani de zile.
„Vin la noi deja cu diagnosticul pus, noi doar îngrijim de ei. Majoritatea deja sunt mari. Unii, pe lângă autism, au și retard mintal, alții, în special cei mici - au paralizie cerebrală. Nu putem să-i tratăm, dar oricum le dăm medicamente - sedative și vitamine, dar și educatorul se ocupă de ei”, afirmă Pirojanschi.
█ Condamnat la autism, fără să sufere de această boală. „Se fac greșeli din necunoaștere”
Deși spune că, de obicei, copiii nu sunt agresivi, acestora li se administrează sedative pentru a se calma și pentru a nu face isterie. Nu a putut să-și aminteasscă ce medicamente li se dau, însă de la alți specialiști am aflat că de cele mai deseori acesto copii li se administrează preparatul „Rispolept”, un medicament utilizat pentru bolnavii de schizofrenie și pentru demență.
„Preparatul acționează pe moment, iar cei care se hotărăsc să-l administreze de obicei îl utilizează toată viața, ceea ce este incorect. Este ca și cum a-i pune copilul să doarmă involuntar pentru că nu vrei să-l auzi cum râde sau plânge. Ei nu au nevoie de medicamente pentru că ei nu sunt bolnavi. Aceasta este o greșeală ce le distruge viața”, explică Sabina Negru, analist comportamental la Centrul de Resurse și Abilitare pentru copiii cu autism.
Specialistul spune că în Moldova, psihiatrii sunt în măsură să pună diagnosticul de autism, dar asta nu înseamnă că ei ar trebui să se ocupe de această categorie de persoane. Mai indicați sunt psihologii, terapeuții ocupaționali și terapeuții comportamentali.
„Acești bolnavi stau la evidența psihiatrului, însă nu trebuie să urmeze un tratament psihiatric, în special medicamente cu efect sedativ. Copilul nu trebuie tratat, dar învățat. El nu trebuie instituționalizat și marginalizat de societate, dar inclus, pentru că astfel ei învață unele deprinderi chiar de la semenii lor”, a mai adăugat Sabina Negru.
Tratamentul medicamentos în cazul copiilor cu autism le face mai mult rău decât bine. Aceasta, pentru că preparatele au un efect de înăbușire a anumitor porniri naturale a copiilor, ceea ce le afectează creierul, dar și intelectul, sunt de părere alți specialiști în problema copiilor cu autism.
„Administrând astfel de preparate deprinzi creierul să dormiteze, în loc să-l antrenezi să gândească și să analizeze. Copiii autiști pot gândi, iar această capacitate nu trebuie înăbușită cu medicamente”, explică Maria Calac, medic pediatru acreditat în diagnosticarea autismului, conform testul ADOS (sistem de diagnostic al autismului bazat pe intervievarea unor persoane relevante din mediul).
Asta nu ar fi însă singura problemă. Calac mai spune că micuții cu autism care petrec mai mult timp într-o instituție închisă nu se mai pot integra în societate, la fel de bine ca și un copiii care de mici sunt integrat în societate și învață deprinderile comportamentale în societate.
„În țările europene copiii cu autism merg la școală normală, duc aceeași viață ca și ceilalți copii de vârsta lui. La noi acești copii sunt ascunși de ochii lumii, ceea ce este total incorect. Pentru ca ei să poată duce o viață normală, trebuie să avem o atitudine normală față de ei, nu ca față de niște bolnavi”, a încheiat pediatrul Maria Calac.
Potrivit statisticilor, în Republica Moldova sunt diagnosticați oficial cu autism 108 copii, dintre care 100 din Municipiul Chișinău.
█ Articole relaționate: