Autor: Irina Papuc
Recomandările asociațiilor internaționale de ocrotire a sănătății, în ceea ce privește riscul fumatului, sunt adesea ignorate de o bună parte a statelor europene. Deși au ratificat un șir de documente importante, cum ar fi Convenția Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de control al tutunului, mai multe țări, în special din spațiul european, întârzie să aplice modificări în propria legislație pentru a proteja oamenii de efectele fumatului. Republica Moldova nu este o excepție.
Dacă în ultimii ani au fost înregistrate progrese în controlul tutunului în state precum Australia, Noua Zeelandă, sau cele din America de Nord, dar și în Brazilia, Thailanda sau Turcia, în statele europene legislația la acest capitol diferă foarte mult. Lupta cu fumatul a luat uneori o cu totul altă turnură, iar apărătorii de altădată ai sănătății publice au devenit aliații companiilor producătoare de țigări. Este și cazul Comisarului european pentru Consumatori și Sănătate, John Dalli, care a fost nevoit să demisioneze după ce Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a demonstrat că acesta a încercat să negocize în secret cu o companie de tutun, promițându-i că va elabora o lege permisivă la nivel european în schimbul unor favoruri.
Astfel, în multe țări din inima Europei nu există ambalaje inscripționate obligatoriu cu mesaje privind pericolul fumatului, dar nici interdicția de plasare a publicității la punctele de vânzare, nici măcar la automatele de unde pot cumpăra țigări inclusiv minorii.
Deficiențe de control al tutunului
Principalul obstacol împotriva perfecționării legislației privind controlul tutunului în Uniunea Europeană este principiul subsidiarității în domeniul sănătății publice, crede Manfred Neuberger, medic din Viena, citat de Occupational Medicine and Health Affairs. Doctorul consideră că problema constă în faptul că punerea în aplicare a Convenției Cadru de Control al tutunului este voluntară, astfel că fiecare stat decide fără a fi presat de structutile europene dacă are nevoie de o schimbare în domeniul respectiv.
Neuberger remarcă faptul că, în ciuda ratificării Convenției, nivelul de protecție a nefumatorilor este foarte scăzut, mai ales în țările din Europa Centrală, unde influența industriei tutunului a devenit tradiție.
Austria și Republica Moldova, scrumierele din Europa
În Austria, țigările sunt disponibile non-stop și pot fi găsite mai ușor decât alimentele de bază. Deși legea prevede că tinerii au dreptul să cumpere produse din tutun abia de la 16 ani, un studiu relevă că de la 15 ani deja 18 la sută din băieți și 21 al sută dintre fete sunt dependenți de fumat. Numărul acestora se dublează începând de la 17 ani.
Până în 2009, în această țară nu a fost aplicată nicio sancțiune pentru încălcarea drepturilor nefumătorilor. Deși situația s-a îmbunătățit pe parcurs, este foarte greu să aplici o amendă, deoarece se cer prea multe dovezi, mai spune autorul.
Procesele de armonizare legislativă decurg anevoios în Austria, deoarece reprezentanții industriei de tutun reușesc să împiedice autoritățile să opereze modificări legislative care ar putea reduce fumatul.
Republica Moldova se confruntă, la fel ca și Austria, cu deficiențe grave în domeniul controlului tutunului. Legislația națională nu este conformă standardelor europene și prea permisivă în relația cu producătorii și importatorii de tutun. Cele mai recente statistici arată că 50% dintre bărbați sunt fumători, iar numărul femeilor dependente de tutun depășește 20 la sută. Deşi Republica Moldova a ratificat Convenţia Cadru a OMS pentru controlul tutunului, nu au fost efectuate modificări legislative care ar permite îndeplinirea angajamentelor asumate.
Le-au cerut să colaboreze cu afaceriștii din domeniul tutunului
Recent, un grup de experţi şi responsabili din domeniul sănătăţii au elaborat un proiect de Lege, însoţit de o Analiză a Impactului de Reglementare, care prevedea necesitatea modificării unui set de acte normative, pentru a racorda legislația Republicii Moldova la Convenția Cadru a OMS. Analiza a fost discutată la Ministerul Economiei, însă a fost respinsă şi întoarsă grupului de lucru pentru revizuire. Experții spun că, dacă Republica Moldova ar aplica toate măsurile lergislative de control a tutunului, atunci toți moldovenii laolaltă ar câștiga suplimentar timp de aproximativ un deceniu peste 40 de mii de ani de viață sănătoasă. Asta ar însemna că fiecare moldovean ar trăi în medie, anual, cu aproximativ 3-4 zile mai mult.
Membrii grupului pentru reglementarea activității de întreprinzător au motivat refuzul invocând necesitatea colaborării şi consultării cu reprezentanţii mediului de afaceri din domeniul tutunului. Potrivit lui Ion Șalaru, vicedirector al Centrului Național de Sănătate Publică, o astfel de conlucrare este interzisă de Convenţia OMS.
Manfred Neuberger este de părere că singura soluție este adoptarea în regim de urgentă a unei directive a Uniunii Europene, care să armonizeze legislația în privința tutunului la standardele occidentale.