Redactor: Virginia Dumitraș
Senzaţia de foame apare atunci când organismul a consumat toată energia obţinută din hrană. Atunci nivelul glucozei şi insulinei din sânge începe să scadă. Există însă o mulţime de alți factori, unii surprinzători, care pot influenţa declanşarea dorinţei de a mânca.
Apetitul este controlat prin intermediul unui hormon numit grelină, dar sunt o mulţime de lucruri care pot perturba acest proces de control al poftei de mâncare.
Un studiu al cercetătorilor de la Aberdeen University din Londra arată că celulele cerebrale responsabile de controlul apetitului îşi încetinesc activitatea pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ceea ce duce în cele din urmă la o creștere în greutate începând cu vârsta mijlocie. Acest lucru este explicat prin faptul că sentimentul de sătul se instalează mai greu, ceea ce îi face pe oameni să mănânce mai mult.
Există însă şi alţi factori care pot influenţa apetitul, scrie Mediafax.
Somnul insuficient. Un lucru relativ acceptat este acela că oamenii se simt mai înfometaţi când sunt obosiţi, dar acest efect este ceva mai complicat în cazul femeilor. Un studiu din 2011 al cercetătorilor americani de la Columbia University arată că persoanele care nu dorm destul mănâncă cu 300 de calorii mai mult pe zi, comparativ cu cele care se odihnesc cât au nevoie.
Acest lucru se întâmplă pentru că organismul produce mai multă grelină, atunci când oamenii nu dorm îndeajuns. Acelaşi studiu a arătat însă că, în cazul femeilor, senzaţia de foame în aceleaşi condiţii de somn este puțin mai accentuată decât în cazul bărbaţilor.
„Este posibil ca atunci când suntem treji, organismul să aibă nevoie de mai multă energie pentru a susţine starea de veghe şi din această cauză corpul are nevoie de hrană”, spune profesorul Russell Foster, director al Sleep and Circadian Neuroscience Institute la Oxford University. „Se pare că organismul cere carbohidraţi şi zaharuri, cum ar fi pâinea şi dulciurile, care sunt alimente a căror energie se eliberează rapid”, mai spune Russell Foster.
Problema privind „mâncatul pe fugă”. Dacă aveţi tendinţa de a mânca un sendviş dimineaţa, în timp ce alergaţi pe scări şi pe stradă ca să nu întârziaţi la serviciu, sau luaţi prânzul în picioare, aceste lucruri s-ar putea să vă facă să vă simţiţi mai înfometat. Modul acesta de a lua micul dejun şi prânzul îi face pe oameni să mănânce mai repede, astfel că nu este destul timp ca semnalele hormonale privind starea de «sătul» să se activeze. Specialiştii spun că senzaţia de sătul se instalează abia la 20 de minute după masă, astfel că dacă mâncaţi repede şi pe fugă, procesul acesta este perturbat şi simţiţi mereu că vă este foame.
Menopauza creşte apetitul femeilor. Fluctuaţiile nivelului de progesteron în perioada de dinainte de instalarea menopauzei cresc apetitul femeilor. „Nivelurile de progesteron variază în perioada de doi până la cinci ani de dinainte de instalare a menopauzei, iar acest lucru pare să afecteze pofta de mâncare”, spune Leila Hannah, medic ginecolog. Progesteronul relaxează muşchii netezi ai organismului (cei care controlează organe precum vezica urinară sau tractul gastrointestinal). Când nivel său creşte, creşte şi nevoia de energie, de aici pofta de mâncare crescută. Însă, Leila Hannah spune că după instalarea menopauzei aceste efect tinde să dispară.
█ Lucruri ciudate care se întâmplă cu mâncarea înainte ca aceasta să ajungă pe rafturile magazinelor
Pofta de mâncare poate fi şi semnul unei sarcini. „Graviditatea este perioada în care organismul produce noi ţesuturi, necesare dezvoltării embrionului”, explică medicul Jude Gunasekera, care arată că este perfect normal ca femeile însărcinate să mănânce mai mult, având nevoie de mai multă energie.
Antidepresivele şi medicamentele antialergice pot creşte pofta de mâncare. Este destul de cunoscută situaţia în care oamenii mănâncă foarte puţin atunci când sunt deprimaţi, sentimentele şi gândurile negre făcându-i să nu se gândească deloc la mâncare. Totuşi, tratamentul cu antidepresive, în special cele care conţin mirtazapin, poate stimula foamea.
„Antidepresivele perturbă funcţia hipotalamusului, partea creierului responsabilă cu controlul apetitului, şi din această cauză pofta de mâncare poate creşte când oamenii iau antidepresive”, explică psihiatrul Jonathan Chick, director medical al centrului de reabilitare Castle Craig din Peeblesshire, Scoţia.
Antihistaminicele, prescrise de medici în cazul alergiilor şi luate de multe persoane împotriva febrei fânului, afectează de asemenea hipotalamusul. Efectul acestor medicamente contra alergiilor asupra poftei de mâncare tinde să fie cumulativ, ceea ce înseamnă ca persoanele care iau rar antihistaminice nu vor resimţi o creştere a poftei de mâncare din această cauză.
Ştirile negative pot fi de vină pentru creşterea poftei de mâncare. Cercetători de la University of Miami spun că buletinele de ştiri care vorbesc mult despre dificultățile economice pot face telespectatorii să mănânce mai mult.
Un studiu din 2013 a arătat ca oamenii care erau expuşi unor mesaje despre „vremurile grele ce urmează” consumau mai multe alimente atunci când li se spunea că sunt bogate în calorii, comparativ cu voluntarii supuşi unor mesaje neutre. Cercetătorii cred că efectul este din cauza unui instinct de supraviețuire, care se activează atunci când oamenii aud vorbindu-se despre un viitor problematic.
Telefonul mobil şi tableta afectează metabolismul. Lumina albastră strălucitoare emisă de dispozitive precum telefoanele inteligente şi tabletele ar putea fi cauza unei creşteri a apetitului, după cum susţin cercetătorii, care au concluzionat, în urma unui studiu de anul acesta, că expunerea la acest tip de lumină poate creşte pofta de mâncare pentru câteva ore.
Experţii de la Northwestern University au mai descoperit că voluntarii care fuseseră expuşi la lumina rece a telefoanelor au prezentat modificări ale metabolismului, cu niveluri ridicate de glucoză şi insulină în sânge.
O posibilă explicaţie a acestui efect al luminii albastre este că, pe timpul nopţii, aceasta dereglează ceasul intern al organismul, care are un rol în a controla nevoia de a mânca.
█ Articole relaţionate:
Alimentaţia sănătoasă îi protejează pe bărbaţi de infertilitate