Autor: Irina Papuc

Unele au pornit greșit, iar altele se implementează cu greu. Este vorba despre parteneriatele public-private, inițiate de Ministerul Sănătății. Dacă două tentative au pornit cu scandal și dosare penale, înnoirea echipamentelor și serviciile inovative promise pentru bolnavii de cancer rămân promisiuni deocamdată neîndeplinite.

Ministerul Sănătății a încheiat la sfârșitul anului trecut un contract de asistență tehnică cu un consultant al Băncii Mondiale. Acesta urma să elaboreze lunar rapoarte strategice pentru implementarea parteneriatelor public-private în Republica Moldova. Consultantul a fost remunerat cu peste 8 mii de dolari, iar contractul a încetat în luna iunie a acestui an.

Totuși, despre faptul că PPP în medicină au pornit pe o direcție greșită vorbește și cel mai recent raport al Curții de Conturi. În document se precizează că agentul economic care a câștigat licitația pentru implementarea PPP în servicii de imagistică la Spitalul Clinic Republican a suportat cheltuieli suplimentare pentru montarea utilajului imagistic. Acest lucru s-a întâmplat din cauza realizării unui studiu de fezabilitate de proastă calitate, se menționează în raport. În același timp, Corporația Financiară Internațională s-a implicat superficial, adică a întocmit doar contractul și a organizat licitația. Totuși, aceasta a încasat 250 de mii de dolari pentru aceste servicii. Auditul consideră că cheltuielile suplimentare suportate de câștigătorul licitației se vor regăsi în prețurile pe care le vor achita ulterior bolnavii.

 Un screening de rutină a salvat viața a 800 de moldovence care nici nu bănuiau că au cancer 

Totodată, în raport se precizează că autoritățile nu s-au gândit la alte detalii importante atunci când au inițiat procedura de implementare a PPP în radioterapie la Institutul Oncologic. Lucrurile bat acum pasul pe loc din cauza faptului că n-a fost luat în calcul faptul că serviciile oncologice sunt suportate din contul statului, de aceea surse de profit nu există, iar agentul economic ar trebui, logic, să-și recupereze cheltuielile din servicii contra plată.

Alexandru Cerbu, șeful Direcției Planificare Strategică a Ministerului Sănătății, confirmă că în cazul PPP în radioterapie lucrurile se mișcă greu. „Mai avem încă foarte mult de lucru. Se lucrează la caietul de sarcini, la proiectul de contract. Este o echipă mixtă care face un volum mare de lucru, dar mai este”, a spus Cerbu, evitând să utilizeze termeni.

Într-un raport al său, Corporația Financiară Internațională precizează că pentru a evita blocajul veniturilor către agentul economic care va implementa PPP la Institutul Oncologic, s-a găsit o soluție de compromis – să fie modificate prin Hotărâre de Guvern tarifele, astfel „ ca să reflectate corect prețurile de operare”. În același raport se menționează că PPP în imagistică de la Spitalul Clinic Republican ar fi trebuit să fie unul de succes. Astfel, CFI anunța în raportul său că compania câștigătoare va face investiții în valoare de 7 milioane de dolari, iar anual va înregistra un număr de 100 de mii de pacienți. Din veniturile acestuia, agentul ar trebui să aloce spitalului 5 la sută din veniturile sale, ceea ce ar constitui 50 de mii de dolari pe an.

Tarifele pentru serviciile de radioterapie au fost într-adevăr propuse spre modificare acum un an, când Ministerul Sănătății cerea ca o cură de tratament prin radioterapie, timp de șase zile, să coste 8.000 de lei, iar o singură ședință cu accelerator pentru stereotactică fracțională - peste o mie de lei.

Experții Curții de Conturi recomandă Ministerului Sănătății să soluționeze situațiile incerte care pot duce la compromiterea PPP-ului în sănătate.

 

 Articole relaționate: 

Femeile cu sânii distruși de cancer nu au cu ce masca rănile lăsate de bisturiu. În Moldova protezele mamare sunt o raritate, iar statul nu are bani să le acorde gratuit 

Femeile din Moldova care au suferit o mastectomie vor putea beneficia de proteze mamare gratuite pentru reconstrucția sânului 

95% dintre femei se vor vindeca de cancer la sân către anul 2050

Peste 70 la sută dintre femei nu-și controlează sânii după vârsta de 40 de ani, fiind astfel supuse riscului de a face cancer la sân