Redactor: Virginia Dumitraș

Peste 50 de milioane de oameni numai în Europa şi 20% dintre copiii din întreaga lume suferă din cauza dermatitei atopice, o afecțiune inflamatorie a pielii, care creează o senzație intensă de mâncărime, cu evoluţie cronică. O cauză importantă, spun specialiștii, este dezechilibrul la nivel de bacterii.

În ultimii 30 de ani, cazurile de dermatită atopică s-au triplat, aceasta devenind cel de-al doilea motiv pentru a merge la o consultație la medicul dermatolog. Boala afectează în mod caracteristic prima copilărie, dar poate debuta la toate grupele de vârstă. 60% din cazuri apar înainte de primul an de viață şi până la 85% din cazuri debutează până la cinci ani. Se apreciază că până la 20% dintre copiii  din întreaga lume şi 1-3% dintre adulți suferă de dermatită atopică.

█ Veronica Vîzdoagă, dermatolog-cosmetolog: „Lumea nu știe că negii, papiloamele, herpesul se transmit de la o persoană la alta și nici că o cremă ce i se potrivește prietenii, îți poate dăuna ție” 

Potrivit statisticilor, în Europa peste 50 de milioane de persoane se confruntă cu disconfortul cauzat de această afecțiune. Principalele simptome ale bolii sunt mâncărimea, inflamaţia, roşeaţa, deshidratarea şi descuamarea pielii. Manifestările clinice sunt variabile, iar aspectul leziunilor ca şi distribuția lor sunt în funcţie de vârstă. Astfel, se descriu trei faze ale dermatitei atopice:

• infantilă (între 2 luni şi 2 ani) în care leziunile au un caracter acut şi sunt situate mai ales la nivelul scalpului, obrajilor şi gâtului.

• a copilăriei (între 4 şi 10 ani), în care leziunile sunt mai puţin acute, fiind frecvent localizate pe trunchi, gambe, braţe şi antebraţe, mai ales la încheieturi, unde pielea se flexează, la nivelul pliurilor gâtului, cotului, genihciului şi încheieturii mâinii.

• a adolescentului şi adultului - leziunile sunt reprezentate de plăci uscate, lichenificate, hiperpigmentate, situate în zonele de flexie şi în jurul ochilor.

Până de curând, se cunoștea faptul că la baza apariției dermatitei atopice stă alterarea barierei cutanate, ceea ce permite alergenilor şi iritanților să pătrundă în piele, provocând astfel inflamații şi prurit. De curând însă, cercetările au scos la iveală faptul că bacteriile care trăiesc pe pielea noastră au un rol la fel de important, scrie „Adevărul“.

„Studiile din ultima vreme au demonstrat că diversitatea microbiană este mai scăzută în cazul pacienților cu dermatită atopică faţă de persoanele care nu suferă de această afecțiune, ajugându-se astfel la concluzia că microbiomul cutanat este co-responsabil, împreună cu bariera cutanată, pentru apariția acestei afecțiuni“, a declarat doctorul Adriana Diaconeasa, medic specialist dermato-venerologie. Medicul a explicat că, la fel ca şi în cazul altor organe, pielea fără leziuni este colonizată de o comunitate bogată de microorganisme proprii, care poartă numele de microbiom cutanat, iar diversitatea acestora este un factor cheie pentru o piele sănătoasă. Microbiomul cutanat cuprinde 100.000 miliarde de bacterii. Ele stimulează sistemul imunitar, protejând astfel organismul de infecții periculoase.

Tocmai de aceea, spune medicul, în tratamentul dermatitei atopice este esenţial ca pielea să fie reparată şi să nu mai permită intrarea agenților de risc, concomitent cu restabilirea echilibrului microbiomului, pentru a evita recidivele. Sub atacuri constante, repararea pielii va deveni din ce în ce mai greoaie, iar incidenţa episoadelor de dermatită atopică va creşte“, mai spune doctorul Adriana Diaconeasa. În acest scop, dermatologul recomandă evitarea săpunurilor şi a altor produse cosmetice agresive, precum şi a antibioticele topice sau orale, deoarece acestea afectează echilibrul microbiomului şi pot încuraja colonizarea făcută de microorganisme patogene.

 

 Articole relaționate: 

Ftalaţii, parabenii și pesticidele generează cheltuieli în sănătate de miliarde de euro la nivel european 

O substanţă chimică care afectează sistemul hormonal, descoperită în unele parfumuri

Unele tipuri de vopsele de păr ar putea conţine substanţe cancerigene