Redactor: Irina Papuc
Lucas Moore este un ghem de bucurie. În timp ce se târăște printre jucătorii, îngână primele sale cuvinte. El însă n-ar fi fost în viață dacă s-ar fi născut cu numai 20 de grame mai puțin. Chiar și așa doctorii le-au recomandat părinților să-l deconecteze de la aparatele care-l mențin în viață. Aceștia îi asigurau că micuțul nu se va face niciodată bine și că doar se va chinui de durere.
Lucas s-a născut la numai 23 săptămâni cu o greutate de 520 grame. Pentru ca un spital să-l mențină în viață, greutatea unui bebeluș trebuie să fie de cel puțin 500 de grame.
Cu probleme de sănătate grave, o sângerare în creier și o gaură în inimă, șansele lui Lucas de a supraviețui păreau extrem de mici. Medicii i-au avertizat pe părinți că acesta va trăi toată viața cu handicap. Cu toate acestea, el a sfidat toate previziunile și a sărbătorit acum prima sa zi de naștere, scrie Daily Mail.
Este unul dintre cazurile care va alimenta dezbaterea asupra orientărilor privind decizia spitalelor de a salva viețile copiilor născuți extrem de prematur. Se vor ridica, de asemenea, întrebări despre Legea Avorturilor, care permite acum întreruperea sarcinii la 24 săptămâni.
Mama copilului s-a confruntat cu primele complicații, atunci când apele s-au rupt la 22 săptămâni. Atunci medicii de la Coventry University Hospital au avertizat-o că bebelușul ei nu avea mai mult timp pentru a se dezvolta, astfel că femeia a intrat în travaliu doar nouă zile mai târziu, la data de 28 august.
█ A doua țară din lume permite copiilor, fără limită de vârstă, să opteze pentru eutanasie
Lucas nu a putut respira în primele șase minute, astfel că a fost dus imediat la terapie intensivă. În spital acesta a petrecut 109 zile. „S-a născut cu sângerări severe pe ambele părți ale creierului. Medicii ne-au spus că ar fi bine să ne gândim dacă merită să-l impunem pe copil să treacă prin toate acestea. Am întrebat ce voiau, de fapt, să spună. Ne-au răspuns că avea 99 la sută șanse de a dezvolta paralizie cerebrală și că ar fi rămas surd și orb”, își amintește mama lui Lucas.
Părinții au refuzat însă să-l deconecteze de la aparate, iar acum se pot bucura din plin de decizia luată. După zece săptămâni hemoragia s-a oprit, iar de când a părăsit spitalul a dispărut și gaura din inima lui.
Acum, singura problemă este că Lucas este prea mic pentru vârsta lui și suferă de miopie, ca o consecință a utilizării pe termen lung a aparatului de oxigen.
Un purtător de cuvânt al spitalului a spus că medicii au discutat posibilitatea de oprire a vieții lui Lucas, pur și simplu pentru a „pregăti” părinții în cazul în care starea sănătății acestuia s-ar fi deteriorat. „Nu am fi renunțat așa ușor”, a dat asigurări acesta.
Linii directoare
În timp ce decizia finală pentru a ajuta un copil născut prematur să supraviețuiască o iau în primul rând medicii, liniile directoare stabilite de către Asociația Britanică de Medicină Perinatală prevăd consultarea specialiștilor cu părinții.
Iată ce prevăd acestea: Dacă fătul are mai puțin de 23 de săptămâni: „…trebuie luate în considerare cele mai bune interese ale bebelușului, inclusiv ca resuscitarea să nu fie efectuată”.
De la 23 de săptămâni până la 23 de săptămâni și șase zile: „Dacă ... inima fătului se aude în timpul travaliului, un profesionist cu experiență în resuscitare ar trebui să fie disponibil pentru a participa la naștere”.
De la 24 săptămâni până la 24 săptămâni și șase zile: Resuscitarea trebuie începută chiar dacă părinții și medicii consideră că copilul se va naște cu consecințe grave.
█ O fetiță care s-a născut aproape fără sânge a supraviețuit
De la 25 săptămâni și mai mare: „Este necesar să fie resuscitat, iar în cazul în care răspunsul este încurajator, este necesară începerea terapiei intensive.
Consiliul de bioetică Nuffield a emis, de asemenea, linii directoare pentru bebelușii născuți înainte de 22 de săptămâni.
Între 22 săptămâni și 22 săptămâni și șase zile: „Practica standard nu ar trebui să includă resuscitarea copilului. Aceasta ar trebui să fie luată în considerare numai în cazul în care părinții insistă, iar clinicienii sunt de acord că aceasta este în interesul superior al copilului.
Înainte de 22 săptămâni: ”Încercările ar trebui să aibă loc doar în cadrul unui studiu clinic de cercetare care a fost evaluat și aprobat de către un comitet de etica de cercetare”.
█ Articole relaționate: