Redactor: Sorina David
Disfuncţionalităţi pot apărea nu doar în medicina practică, dar și în cea de laborator, atunci când se efectuează analizele medicale. Astfel, erori pot fi comise fie la recoltarea probelor, la procesarea acestora, la efectuarea analizelor sau la obţinerea rezultatelor şi emiterea buletinelor de analiză. Specialiștii explică ce erori pot fi comise la fiecare etapă în parte și cine se face vinovat de acestea.
Procesarea probelor şi efectuarea analizelor. Majoritatea analizelor se execută automat sau semiautomat, pe analizoare, precizează specialiștii, citați de revista Viața-Medicală. În aceste cazuri, explică specialiștii, se reduc semnificativ erorile comise de laboranți. Există totuşi analize ce se execută cel mai des manual, fie este vorba despre analiza grupei sanguine şi Rh (pozitiv sau negativ), analizele de bacteriologie, examenul coproparazitologic și testele pentru determinarea sifilisului. Aceste date se înscriu manual de către laboranți sau de către alţi operatori din sistemul informatic al laboratorului. Din practică rezultă însă că cele mai multe erori în efectuarea sau emiterea rezultatelor analizelor de laborator sunt cele de transcriere, comise de laboranți.
Probleme ce pot apărea în interpretarea rezultatelor
Pentru efectuarea analizelor medicale multe laboratoare folosesc reactivi marca CE şi iau drept valori de referinţă recomandările producătorilor străini, bazate pe studii asupra unor loturi de populaţie ce nu ne reprezintă. Altfel spus, corect ar fi ca fiecare laborator să-şi definească propria gamă de valori normale. Normele de referinţă sunt construite, statistic, prin testarea unui lot de populaţie normală, sănătoasă, care îndeplineşte anumite criterii, verificate prin chestionare.
█ Un bebeluș a murit după ce, la naștere, medicii i-au rupt clavicula și l-au trimis acasă
Obţinerea rezultatelor şi emiterea buletinelor de analiză
Rezultatele analizelor ajung în baza de date pe două căi: automat - transmise de analizoarele care comunică cu sistemul informatic al laboratorului sau introduse manual, de operatori. Buletinele de analiză sunt semnate de personalul medical care a efectuat analiza şi contrasemnate de medicul şef de laborator. Apoi sunt introduse în plicuri, pentru fiecare pacient în parte şi sunt depozitate. La această etapă, în cazul unor rezultate incorecte, erorile de transcriere sunt mai probabile decât cele tehnice, precizează specialiștii. În consecinţă, cea mai mare atenţie trebuie acordată etichetării şi identificării complete şi adecvate a fiecărei probe, care trebuie întotdeauna însoţită de un formular de prescripţie a investigaţiei.
Laboratoarele din spitalele aglomerate primesc zilnic un număr foarte mare de probe neetichetate şi neidentificate, ceea ce este împovărător şi uneori periculos. Astfel, pentru a creşte calitatea şi precizia analizelor, laboratoarele de analize medicale trebuie să implementeze standarde de management al calităţii. Acesta reduc considerabil riscul apariţiei erorilor şi, implicit, al malpraxisului.
Multe laboratoare din România sunt certificate conform ISO 15189 - standard internaţional referitor la activitatea laboratoarelor. Această certificare înseamnă că laboratorul respectiv îşi desfăşoară activitatea după anumite reguli obligatorii referitoare la aparatele cu care se lucrează, documentaţia acestora, personalul, metodele, condiţiile de lucru din laborator, etc. Scopul acestei standardizări este să faciliteze recunoaşterea rezultatelor analizelor medicale între ţări și să ușureze cooperarea dintre laboratoare şi alte instituții, ajutând la schimbul de informaţii şi experienţă.
Cât de mult pot să difere valorile la măsurători succesive sau în laboratoare diferite?
Putem spune că analizele de sânge permit numărarea celulelor sanguine şi dozarea diferitelor substanţe care circulă în plasmă (parte lichidă a sângelui sau a limfei formată din apă, săruri, protide, lipide, glucide, anticorpi). Pentru a le interpreta, există două reguli - raportarea la normele de laborator şi luarea în considerare a contextului. În funcţie de vârsta, sexul şi istoria sănătăţii bolnavului, concluziile nu vor fi întotdeauna aceleaşi. Faptul că o analiză este diferită în două laboratoare nu ar trebui să aibă nicio semnificaţie, cu condiţia ca cele două valori să fie ambele normale sau ambele neconforme normelor. Problema apare în cazul analizelor care sunt normale la un laborator, iar în cadrul altei testări se obțin alte date. Specialiștii precizează că orice încălcare a regulilor descrise anterior duce la rezultate eronate ale analizelor de laborator şi, implicit, la eroare profesională ce poate atrage răspunderea civilă a personalului.
Răspunderea unităţilor sanitare publice sau private furnizoare de servicii medicale
Conform Legii nr. 95/2005, unităţile sanitare publice sau private şi producătorii de echipamente şi dispozitive medicale, substanţe medicamentoase şi materiale sanitare, răspund potrivit legii civile pentru prejudiciile produse pacienţilor în activitatea de prevenţie, diagnostic şi tratament, generate în mod direct sau indirect de viciile ascunse ale echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicamentoase şi materiale sanitare, în perioada de garanţie. Prevederile art. 646 se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de servicii medicale sau nemedicale, subcontractate de unităţile sanitare publice sau private, în cazul prejudiciilor aduse pacienţilor în mod direct sau indirect, ca urmare a serviciilor prestate. Rezultă deci că instituțiile medicale au o obligaţie de securitate faţă de pacienţi în privinţa utilizării tehnologiilor, dispozitivelor medicale, a medicamentelor, etc.
█ Articole relaționate: