Autor: Sorina Bujarov

Tratează inimile moldovenilor de mai bine de două decenii și tot de atunci încearcă să-și convingă pacienții că doar ei pot avea cel mai bine grijă de sănătatea lor, dar nu doctorii, așa cum crede majoritatea. După atâția ani de experiență, pentru el, pacienții au rămas prioritatea numărul unu. Chiar și atunci când am stabilit interviul m-a lăsat să aștept pe coridor, până nu a consultat toți pacienții, care așteptau sub ușă. Asta pentru că, spune el, nimic nu este mai important decât sănătatea.

Deși recunoaște că avem probleme la capitolul utilaj medical și cadre medicale, spune că maladiile cardiovasculare pot fi evitate. Pentru asta este nevoie doar de voință. Cardiologul Valeriu Revenco precizează că cel mai eficient medicament împotriva bolilor de inimă este modul sănătos de viață. Cum putem să ne păstrăm inima sănătoasă, ce greșeli alimentare fac moldovenii și cum fac față spitalele din țară fluxului de pacienți aflați din interviul ce urmează.       

Domnule Revenco, cum stau moldovenii la capitolul sănătatea inimii?

Destul de rău, având în vedere rata morbidităţii, dar şi a mortalităţii prin maladii cardiovasculare. E lucru cunoscut că bolile inimii sunt cele mai frecvente în rândul moldovenilor, dar să ştiţi că nu doar noi avem probleme la acest capitol. Bolile inimii sunt actuale pentru majoritatea ţărilor lumii. Spre deosebire de alte ţări însă, nouă aceste maladii ne dau mai mari dureri de cap. Asta, pentru că deşi sunt depistate la timp, oamenii nu prea ţin cont de recomandările medicilor. În aceste condiţii, principala cauză de deces la noi în ţară sunt maladiile sistemului cardiovascular.

Datele  arată că în Republica Moldova 58 la sută dintre decesele înregistrate au loc din cauza maladiilor cardiovasculare. Care sunt motivele, de ce avem atâția moldoveni cu inima bolnavă?

Bolile cardiovasculare nu apar din senin, însă datorită unor factori de risc, la care se expun oamenii. Dacă persoanele, chiar şi acelea care deja au dezvoltat o maladie cardiovasculară, ar elimina aceşti factori, atunci nu am avea atâtea decese cauzate de bolile inimii. Dacă în alte ţări ceea ce spune medicul este sfânt, la noi oamenii mai bine ţin cont de ce recomandări dau vecinii, prietenii, cunoscuţii. Moldovenii nu au educaţia medicală pe care o au străinii. Ei nu înţeleg cât de important este să respecţi regimul pe care ţi l-a recomadat doctorul.

Să ştiţi însă că am parte şi de pacienţi care sunt foarte ascultători. Am pacienţi care au o maladie ce se manifestă foarte dureros, iată ei sunt cei mai ascultători, pentru că ştiu că dacă nu respectă regimul indicat de mine, atunci durerile nu vor dispărea, ba din contra, se vor amplifica. Am pacienţi însă a căror stare de sănătate, poate chiar e mai rea decât a celor care simt durere, însă nu simt niciun discomfort sau durere. Cu ei e cel mai greu de lucrat. Poate unii dintre ei înţeleg că au o problemă gravă de sănătate, însă dacă văd că nu îi doare nimic, atunci îşi permit să nu respecte recomandările doctorilor.

O altă problemă este faptul că, la noi, preparatele menite să stabilizeze factorii de risc nu sunt într-atât de accesibile. De exemplu, preparatele pentru diabet zaharat sau hipertensiune se găsesc în lista medicamentelor compensate, dar preparatele împotriva hipercolesterolemiei nu se găsesc. Având în vedere că nivelul înalt de colesterol se întâlneşte la majoritatea cazurilor de hipertensiune, atunci medicamentele menite să scadă nivelul de colesterol sunt indispensabile. 

În aceste condiţii, care este speranța de viață a bolnavilor cu probleme cardiovasculare la noi în țară?

Nu există date concrete ca să pot numi o cifră, pentru că la fiecare pacient boala se manifestă diferit şi fiecare bolnav ţine cont de recomandările doctorului în mod diferit. Există bolnavi care trăiesc destul de mult, având o problemă de inimă, însă sunt persoane care mor foarte repede, atunci când ajung la spital într-o stare foarte gravă. Plus la aceasta, fiecare maladie are un grad diferit de severitate. Spre exemplu, cei cu hipertensiune arterială pot trăi mai mulţi ani. Însă, dacă bolnavul nu respectă tratamentul antihipertensiv acesta poate dezvolta o altă maladie, precum infarct miocardic, accident vascular cerebral sau chiar insuficienţă cardiacă. Dacă luăm hipertensiunea ca maladie aparte, atunci speranţa de viaţă este destul de mare, însă la persoanele cu insuficienţă cardiacă, o boală foarte gravă, desigur că speranţa de viaţă va fi mai mică. În esenţă însă maladiile mai grave sunt generate de cele mai uşoare, de aceea nu putem să calculăm speranţa de viaţă pentru fiecare maladie cardiovasculară.

Ca să fiu mai clar – hipertensiunea arterială poate genera infarct miocardic sau accident vascular cerebral, depinde în ce arteră s-a desprins placa de ateroscleroză. La rândul său, infarctul miocardic, dacă apare de mai multe ori, poate genera insuficienţă cardiacă, ceea ce este foarte grav. Uite aşa, bolile cardiovasculare se generează una din alta, dacă pacientul nu urmează un tratament corespunzător.

Spitalele reușesc să facă față numărului mare de pacienți, având în vedere că nu sunt nici dotate corespunzător și nici specialiști în cardiologie nu avem suficienți?

Lipsa de cadre în sistemul medical este o problemă caracteristică nu doar Moldovei, dar şi celorlalte ţări din lume. Ca şi în cazul altor specialităţi, nici în cardiologie nu sunt specialişti suficienţi. Nici în Institutul de profil nu sunt asistente suficiente şi nici doctori câţi ar trebui, dar ne-am obişnuit să facem faţă situaţiei – lucrăm peste program, foarte mult ne ajută tinerii specialişti, adică rezidenţii. Ca să ofer un răspuns concret – nu avem specialişti suficienţi în cardiologie.

Spitalele sunt dotate cu tot necesarul, desigur însă nu toate dispun de utilaj de ultimă generaţie. Angiografe, de exemplu, au doar unele spitale private şi Institutul de Cardiologie. Ulterior, conform proiectului iniţiat de Ministerul Sănătăţii astfel de utilaje vor ajunge şi în instituţiile medicale din nord şi sud, ca să cuprindă toată ţara. Va fi la Bălţi şi la Cahul, cel mai probabil.

Cu ce lucrează atunci spitalele raionale?

Toate spitalele au electrocardiograme, care sunt indispensabile pentru diagnosticarea unor maladii ale sistemului cardiovascular. Atunci când, de exemplu, este vorba despre un infarct miocardic, cu electrocardiograma, plus analizele biochimice, plus tabloul clinic, se pune diagnosticul. Lucrează conform protocoalelor. Desigur că angiografele sunt necesare, dar nu chiar în fiecare spital.

Dar la capitolul cardiologi de ce avem probleme, tinerii evită să aleagă această specialitate sau migraţia cadrelor e de vină?

Şi una şi alta. Pentru tineri e foarte greu să fie admişi la rezidenţiat în cardiologie. Anul trecut, au fost studenţi foarte buni, dar care nu au putut fi admişi la rezidenţiat pentru că aveau nota mai mică de 9. Iată abia anul acesta am avut prima promoţie de cardiologi, pentru că rezidenţiatul la cardiolgie se face abia de patru ani. Am avut patru absolvenţi. Anterior, trebuia să faci mai întâi rezidenţiatul la medicina generală şi abia la secundariatul clinic trebuia să te specializezi în cardiologie. Să ştiţi că şi cardiologii migrează în străinătate, dar cei mai buni totuşi rămân acasă. Nu ştiu de ce, dar aşa se întâmplă.

Spuneați la o conferință științifică că majoritatea pacienților cu probleme cardiologice ajung la medic deja când sunt în stare gravă. Care totuși sunt primele simptome ce dau de știre că sistemul cardiovascular nu funcționează normal?

Aşa este. De cele mai multe ori primele simptome nu se fac simţite de către pacient. Poate doar foarte puţin, ceea ce pacientul nu i-a în serios. Dar, ca să depistăm problema încă de la început este bine să facem anual control profilactic la medicul de familie – să controlăm nivelul hipertensiunii, să aflăm nivelul de colesterol, ritmul cardiac, indicele masei corporale, etc. Deja medicul de familie ştie că orice dereglare a acestori indicatori înseamnă că ceva nu funcţionează cum ar trebui. În funcţie de pacient deja medicul de familie fie recomandă pacientului să meargă la cardiolog, fie la un alt specialist.

Aşa deci, dacă aveţi peste 30 de ani trebuie să mergeţi regulat la doctor pentru a trece un control profilactic, să aflaţi valorile enumerate mai devreme. Ele dau de ştire când organismul nu funcţionează cum trebuie şi că regimul de viaţă trebuie schimbat.

De datoria cui este să informeze populația despre aceste simptome, ca lumea să știe când să meargă la doctor?

De datoria medicului de familie. El trebuie să informeze în continuu pacienţii. Nu atunci când pacientul deja s-a îmbolnăvit, dar mult mai devreme, ca oamenii să ştie cum pot evita maladiile cardiovasculare. Cu orice ocazie medicul trebuie să-l înştiinţeze pe pacient despre factorii de risc. Ei sunt cam aceeaşi pentru mai toate maladile – viciile, alimentaţia incorectă, sedentarismul, etc. Şi pacientul trebuie să fie interesat, să întrebe de medic anumite lucruri, pentru că sănătatea lui este bogăţia lui, nu a doctorului.

Care sunt cele mai frecvente, dar și cele mai periculoase boli ale inimii?

Toate sunt foarte periculoase, pentru că afectează inima, cel mai important organ al organismului uman. Deja, dacă inima nu pompează sângele corespunzător, sunt afectate şi alte organe, deoarece acestea au nevoie să fie alimentate corespunzător cu sânge.

Cea mai frecventă este hipertensiunea arterială, care se întâlneşte la 40 la sută dintre moldoveni. Deci este foarte frecventă. Mai grav este că mai mult de jumătate dintre cei bolnavi nu urmează un tratament antihipertensiv, ceea ce le creşte riscul de infarct, AVC, insuficienţă cardiacă, etc. A doua cea mai frecventă maladie este stopul cardiac, adică infarctul. Această maladie cauzează cele mai multe decese, decât celelalte boli ale inimii. Următoarele sunt cardiopatia ischemică, angina pectorală, insuficienţa cardiacă, etc.

Ştiu că pacienții cu infarct miocardic trebuie să se recupereze într-un centru specializat, cu ajutorul medicilor. La noi în țară, cât de dezvoltat este acest serviciu?

Recuperarea este la fel de importantă ca şi tratamentul medicamentos. Dacă nu se face nimic pentru recuperare, pacientul se transformă într-o legumă. După infarctul miocardic, recuperarea începe chiar a doua zi, doar că iniţial trebuie făcută fiind supravegheat de medic. Noi nu avem o astfel de secţie, dar cât sunt internaţi pacienţii sunt instruiţi ce trebuie să facă pentru o recuperare mai bună – câte scări să urce, să ia masa în poziţie de culcat sau pe scaun, să facă plimbări sau alte exerciţii. Complexitatea exerciţiilor creşte pe zi ce trece, însă fiecare mişcare trebuie convenită cu doctorul.

În spitale nu sunt secţii de recuperare, dar este una la Vadul lui Vodă, special pentru bolnavii de inimă. Desigur, e prea puţin, dar cel puţin o dată pe an bolnavii pot merge acolo.

Care sunt cele mai eficiente metode de prevenție a bolilor cardiovasculare și cât de cunoscute sunt acestea de către moldoveni?

Cea mai eficientă metodă de prevenţie a bolilor inimii este modul sănătos de viaţă. Cred că majoritatea moldovenilor ştiu ce trebuie să facă pentru a se menţine sănătoşi, dar fie nu respectă pentru că nu au posibilitate, fie nu vor. Cei mai mulţi însă sunt cei care nu vor să respecte acest regim sănătos.

Probabil există şi oameni care nu ştiu cum pot avea grijă de sănătatea lor, pentru că mai avem şi sate îndepărtate şi oameni care foarte rar ajung la doctor. Pentru cei care nu ştiu, le spun că sănătatea lor depinde doar de ei şi foarte puţin de sistemul medical. Tot ce trebuie să facă este să mânânce sănătos – mâncare nu foarte grasă, produse proaspete, cât mai multe fructe şi legume. Carne pot mânca, dar mai mult de pui, iepure, vită şi foarte rar de porc, dacă nu pot renunţa definitiv. Mâncarea condimentată, de asemenea, este periculoasă pentru organism. Pentru hipertensivi, sarea este foarte periculoasă.

Pe lângă un regim alimentar sănătos este bunăvenită şi activitatea fizică. Puţină mişcare în fiecare zi o să vă facă să vă simţiţi mai bine, dar şi vă protejează organele interne de maladii. Fumatul, alcoolul şi alte vicii trebuie excluse, pentru că iau ani buni din viaţă. Acest regim nu doar protejează de boli, dar şi vă menţine tineri.  

Specialiștii spun că, la noi în ţară, bolile cardiovasculare întineresc. Ce măsuri ar trebui întreprinse pentru a stopa această întinerire?

Acest lucru se întâmplă, pentru că tinerii nu duc un mod de viaţă tocmai sănătos. Şi dacă în anii trecuţii maladiile cardiovasculare se dezvoltau la pacienţi cu vârstă înaintată, astăzi acestea se întâlnesc tot mai des la tineri de până la 30 de ani. Pentru a stopa acest lucru, trebuie ca de mici copiii să deprindă cultura sanitară. E mult mai uşor să trăieşti sănătos de la început, decât să deprinzi acest regim mai târziu, când tu deja ai formate unle deprinderi. Păi iată, dacă deprinderile sănătoase sunt învăţate încă de mic copil, ulterior persoana o să le urmeze şi fără să îi recomande cineva.

De datoria autorităţilor este să informeze societatea despre modul sănătos de viaţă şi să implemneteze legi care i-ar ajuta pe oameni să respecte acest regim. De exemplu, legea antitutun, care interzice fumatul în locurile publice, este foarte binevenită. Îi ajută pe oameni să renunţe mai uşor la viciul fumatului.

Domnule Revenco, vă mulțumim pentru acest interviu.