Autor: Irina Papuc

După ce a cheltuit un 1 milion de euro, Ministerul Sănătății este în căutare de fonduri pentru a extinde softul pentru asistența medicală primară și pentru spitalele din Moldova. Recent, Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, i-a chemat pe donatorii externi să manifeste interes și să investească în acest scop.

Apelul a fost făcut la mijlocul lunii decembrie, de către Ministrul Sănătății, Andrei Usatîi la ședința trimestrială a donatorilor externi. Inițial, ministrul a trecut în revistă marile succese realizate în 2014, apoi a notat că este crucial ca să fie asigurată continuitatea proiectelor începute. „Una dintre prioritățile cruciale pentru viitor este să asigurăm continuitatea reformelor începute. Sistemul spitalicesc trebuie să fie dotat cu un sistem informațional integrat care ar ghida pacienții de la intrarea în spital până la externare. Acest proiect major urmează să fie prezentat partenerilor externi, care ar fi interesați să investească”, se arată în stenograma ședinței, care a avut loc pe 16 decembrie. Usatîi a mai precizat că Ministerul Sănătății are nevoie de bani pentru a extinde softul existent de la asistența medicală primară, către sectorul spitalicesc.

Amintim că sistemul informațional pentru asistența medicală primară a fost lansat recent cu mare fast de către Ministerul Sănătății, chiar dacă acesta nu este pe deplin funcțional, iar în majoritatea localităților nu există calculatoare.  Autoritățile însă au cheltuit pentru soft peste 1 milion de euro, iar licitația publică s-a petrecut în condiții dubioase. Analiza ofertelor s-a făcut fără reprezentații Centrului de Guvernare Electronică, deși doi dintre angajați figurau în grupul de lucru. Ulterior, unul dintre responsabili, Iurie Țurcanu, ne-a spus că E-Gov nu s-a implicat în achiziție, deoarece existau „conjuncturi neclare”. Suma cheltuită de către autoritate pentru crearea softului i s-a părut exagerată acestuia care a mai precizat că „doar integrarea softului la nivelul spitalelor” ar fi putut justifica cumva suma, deși chiar și așa este una foarte mare. Ulterior, documentele de achiziție au confirmat că, de fapt, Ministerul Sănătății nici n-a creat un soft nou, ci l-a „reparat” pe unul vechi, deja existent. Este vorba despre Medex, care a fost dezvoltat în două etape, în cadrul unui proiect cu susținerea Uniunii Europene, iar în 2010 ministerul a primit dreptul de proprietate asupra acestuia.

 Licitația milionului de euro de la Ministerul Sănătății, organizată pentru o anumită companie. Firme IT explică cum au „fost” măturate din concurs 

Eșec, din lipsă de viziune

În același timp, Banca Mondială a atras atenția, într-un raport publicat anul trecut, că Republica Moldova riscă să suporte cheltuieli duble, implementând un soft înainte de a aproba o politică oficială la nivel de Guvern:

„Guvernul Republicii Moldova s-a angajat într-o decizie politică de a continua lansarea unui sistem informațional pentru asistența medicală primară, înainte de aprobarea finală a Strategiei e-Sănătate. În acest sens, există preocupări legate de faptul că punerea în aplicare a sistemului în asistența medicală primară a început înainte de finalizarea strategiei de e-Sănătate, precum și înainte de adoptarea oricărei strategii funcționale de e-Health, precum și de standarde tehnice și de calitate. Acest lucru ar însemna că sistemul va introduce, de fapt, standarde ad-hoc care ar putea crea probleme în viitor în integrarea cu alte sisteme, iar acest lucru ar putea duce la investiții duble”.

În document, autorii precizează că Republica Moldova a obținut finanțare de la trei donatori - Banca Mondială, Guvernul Estonian și Agenția Suedeză pentru Cooperare și Dezvoltare. Cele trei proiecte aveau drept scop principal dezvoltarea sectorului e-Sănătate în Moldova, însă erau axate pe dimensiuni diferite, fără să se suprapună, cum ar fi consolidarea capacităților de dezvoltare a soluțiilor IT în e-Sănătate și, concomitent, servicii de expertiză și consultanță în dezvoltarea unei strategii în e-Sănătate.

„Interesul OMS și Guvernului estonian ar fi putut crea alte oportunități. Cu toate acestea, din cauza lipsei unei viziuni clare cu privire la domeniul de aplicare și gestionare a informațiilor de sănătate de către Ministerul Sănătății, de comun cu coordonarea ineficientă cu donatorii, efectul a fost o suprapunere semnificativă în activitățile finanțate de cei trei actori”, se mai arată în document.

 CNA s-a autosesizat în cazul softului Ministerul Sănătății, „reparat” cu 1 milion de euro 

Un alt grant pentru legi bune

Irina Guban, consultant în cadrul Băncii Mondiale spune că Ministerul Sănătății deja beneficiază de un grant în valoare de 178 de mii de dolari, iar banii ar urma să fie folosiți de către autorități inclusiv pentru a crea cadrul legal necesar în domeniul e-Sănătate. „Documentul există deocamdată în formă de draft. Oricum, termenul limită este iulie 2015, timp în care autoritățile vor trebui să dezvolte cadru legal necesar pentru dezvoltarea softurilor, integrarea acestora, crearea unei platforme de interoperabilitate”, a spus aceasta. Totodată, Banca Monfială mai susține un alt proiect în domeniul sănătății, Guvernul fiind liber să decidă dacă vrea să folosească banii în acest scop, a mai precizat consultantul.

Centrul Național Anticorupție a anunțat că verifică legalitatea licitației și utilizării banii investiți pentru softul SIA AMP.

  

 Articole relaționate:

ANCHETĂ// Softul Ministerului Sănătății - „reparație” de 1 milion de euro a unui soft deja creat din fonduri europene. Conjuncturi neclare și decizii dubioase 

Cine este compania care a câștigat 1 milion de euro pentru softul creat de Ministerul Sănătății. Aceasta câștigă anual alte sute de mii de lei din contractele cu spitalele 

Funcțional, dar pe jumătate. Sistemul Informațional Automatizat pentru medicina primară lansat cu mult fast, dar încă nu permite programarea on-line la doctor