Autor: Irina Papuc
Serviciul de Sănătate publică va trece printr-o reformare amplă în următoarele luni. Ministerul Sănătății a început reorganizarea Serviciului, exact în perioada când sistemul de sănătate suportă consecințele unei crize de proporții și când orice investiții sunt recomandate să fie stopate. De altfel, se pare că autoritatea a început reforma …tot din lipsă de bani. Doctorii spun că sunt demoralizați, întrucât salariile deja le-au fost reduse, finanțarea este la limită, iar acum li se taie și din responsabilități – vor face promovare.
Serviciul de Sănătate Publică va fi reorganizat pe vreme de criză. Directorii centrelor din raioane s-au adunat într-o ședință la Ministerul Sănătății, unde au discutat despre modul exact în care urmează să se întâmple reforma.
„Mie nu-mi place cuvântul reformă și evit să-l folosesc, este mai degrabă o optimizare. Ne întâlnim deja a treia oară. Am definitivat un model din mai multe existente care ne va permite să mergem mai departe”, a spus Mihai Pâslă, director al Centrului Național de Sănătate Publică. Care este calea de reformare aleasă însă Pâslă n-a vrut să spună, motivând că este treaba medicului șef-sanitar de stat să facă publice aceste informații. Svetlana Cotelea însă, căci despre ea este vorba, nu a răspuns nici la apelurile și nici la mesajele noastre.
Directorii Centrelor de Sănătate Publică au păreri împărțite despre ceea ce urmează să se întâmple. „Noi așteptăm demult reforma aceasta și în sfârșit acum discutăm tot mai intens și urmează să fie pusă în aplicare. Nu poate avea statul bani să investească în 35 de centre de sănătate – să cumpere tehnică scumpă și performantă și restul – și poate că nici nu este nevoie să fie atâtea”, spune Andrei Cazacioc, director la Centrul de Sănătate din Căușeni. De altfel, aici va fi centru de excelență – adică laboratoarele performante care au fost procurate în cadrul unui grant – au fost concentrate aici. „Centrul nostru va deservi raioanele Ștefan-Vodă și Anenii-Noi”, a mai adăugat acesta. Ce se va întâmpla cu angajații din centrele din regiune acesta nu știe. „Iată acesta este unul din aspectele pe care nu le-am discutat și nu știm ce soluții vor fi propuse”.
La nord lucrurile, se pare, stau mult mai prost, iar managerul de aici crede că reforma a fost „mânată” nu de necesități, ci de lipsa de bani. Așa sau altfel, acesta spune că nu vede luminița din capătul tunelului, și asta pentru bani și așa sunt foarte puțini, iar tehnica performantă nu înseamnă probleme rezolvate.
„Ni se spune că reformele sunt necesare, dar nu pentru că acestea sunt foarte necesare s-a pornit totul, ci pentru faptul că ne-au redus din finanțare 22 de milioane de lei în acest an. E clar că trebuie să recurgem la optimizări. Și așa nu mai avem bani decât pentru salarii și cheltuieli de regie. Nici măcar bani de combustibil nu ne-au dat, iar doctorii primesc de la 1 aprilie lefuri micșorate”, spune Victor Zaporojan. Medicul-șef afirmă că finanțarea redusă de la Ministerul Sănătății determină doctorii să părăsească sistemul, în condițiile în care este nevoie tot mai mult de medici cu experiență, care să poată folosi utilajele performante procurate prin granturi.
„În centrul nostru activează mai mulți doctori decât la Edineț, unde va fi centru de excelență. Cum vor soluționa problema nu știu, dar vă spun că pentru salariul mizer pe care îl au aceștia nu vor dori să facă naveta. Nu că ar fi departe, ci pentru că sunt prea multe inconveniențe pentru un salariu mult prea mic. Mai bine ies la pensie, pentru că majoritatea sunt pensionari”, spune Zaporojan.
„Atunci când pornești reforme trebuie să ai grijă de continuitate. Nu poți cumpăra tehnică din granturi, s-o instalezi și să aștepți că cineva va veni să lucreze, nu va veni, pentru că n-au la ce, iar cei care au rămas nu știu s-o folosească”. Medicul crede că Ministerul Sănătății, care este fondator, se va confrunta cu probleme de finanțare, întrucât reactivele pentru analize performante sunt foarte scumpe. După ce laboratoarele dotate vor începe să funcționeze, doctorii din centrele adiacente ar urma să efectueze analize de rutină și să facă promovare, lucru care îi deranjează foarte mult.
Deoarece responsabilii de la Ministerul Sănătății nu și-au apărat poziția, vom reveni ulterior cu un răspuns. Amintim că despre reorganizarea serviciului de sănătate publică se discută de mai mulți ani, iar despre optimizarea rețelei de laboratoare se discută mai intens din 2014, de când au fost identificați bani pentru procurarea utilajelor.
Atunci, Cartolina Cerniciuc, șefa Direcției Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății, spunea că vom avea zece laboratoare performante, iar restul din țară – 26, vor efectua doar analize de rutină. Cele performante urmau să funcționeze la Edineț, Bălți, Soroca, Ungheni, Orhei, Hâncești, Căușeni, Cahul, Comrat și Chișinău. Acum, metoda este testată la Cahul și Bălți.
Valoarea estimată a Programului de dezvoltare a rețelei de laboratoare a fost de 10 milioane de euro, bani necesari pentru procurarea a peste 100 de utilaje diferite. Deși banii trebuiau să fie asigurați prin proiectul JICA, Ministerul Sănătății a împrumutat banii – aproximativ 8 milioane de euro de la Compania Națională de Asigurări în Medicină pentru procurarea utilajelor, iar aceștia urmau să fie restituiți.
█ Articole relaționate: