Autor: Irina Papuc
CNAM este printre instituțiile statului care gestionează cele mai mari bugete, adică peste 5 miliarde lei de lei în fiecare an. Mai simplu vorbind este sacul cu bani din sistemul de sănătate. Tot CNAM figurează într-o listă a unei hotărâri secrete prin care statul decidea anul trecut acordarea unor credite de urgență pentru acoperirea unor sume de bani pierdute „cu ajutorul” băncilor falimentare, de unde s-au furat 1 miliard de dolari. De nenumărate ori, CNAM s-a eschivat să răspundă la întrebările noastre, pentru a clarifica situația cu cele 115 milioane depuse la Unibank și care n-au mai putut fi recuperate. La ultima solicitare oficială, responsabilii CNAM ne-au expediat o hârtie completată de ochii lumii, fără să răspundă la întrebările adresate.
CNAM evită să facă claritate în privința implicării sale în furtul miliardului de dolari, care a adus Republica Moldova într-o criză profundă. După mai bine de o lună de la autodenunțul lui Shor, în care acesta făcea referire la Mircea Buga și la faptul că acesta ar fi executat niște ordine ale lui Vladimir Filat de trecere a unor fluxuri de bani la Unibank, CNAM n-a venit niciodată cu un răspuns oficial, iar fostul director, Mircea Buga, a făcut selecție riguroasă cu ce presă să discute, răspunsurile fiind evazive.
Buga - „ordonatorul principal de credite”
Acum CNAM continuă să păstreze tăcerea, răspunsurile la întrebările adresate oficial fiind la fel de evazive. Totuși, responsabilii au dat răspuns complet la o singură întrebare – cine a decis unde să fie plasate resursele financiare ale CNAM.
„Luarea deciziei privind plasarea mijloacelor bănești temporar disponibile nu intră în obligațiunile Consiliului de administrație, competențele cărora sunt specificate în statutul CNAM. Semnarea contractelor cu instituțiile financiare și bancare ține de competența exclusivă a conducătorului CNAM, care este și ordonatorul principal de credite”, se arată în scrisoare adresată redacției Sănătate INFO.
În același răspuns CNAM specifică că a depus mijloace bănești la mai multe bănci comerciale în perioada 2010 – 2015, fără să indice despre ce instituții bancare este vorba. Banii au fost luați din două fonduri – cel de profilaxie și cel de rezervă. Astfel, în 2010 surse financiare au fost plasate la o rată de 9,53 la sută, care ar fi asigurat un venit suplimentar de 6,1 milioane de lei. În 2011, banii ar fi fost depuși la două rate – 8 și 10 procente, care ar fi asigurat venituri de 10 milioane de lei. În 2012 s-ar fi câștigat din dobânzi 25,9 milioane de lei, în 2013 – 28,7 milioane de lei, în 2014 – 15 milioane de lei, iar pe parcursul acestui an – 1,6 milioane de lei. Asatfel, dacă e să facem niște calcule, vedem că în 2014 CNAM avea 132 de milioane de lei depuși la Unibank și nu 115, cum se arăta într-un raport al Curții de Conturi, bani care ar fi dispărut odată cu furtul miliardului de dolari.
Procedura de selecție a băncii, ținută în secret
Totuși, CNAM a refuzat să prezinte orice documente care ar explica procedura de selecție a instituției financiar-bancare, fără vreo argumentare. Instituția s-a grăbit însă să facă referire la Legea privind achizițiile publice, ale cărei prevederi nu se aplică contractelor de achiziţii publice privind emisiunea, cumpărarea, vânzarea sau transferul de titluri ori de alte instrumente financiare, o modificare introdusă în martie 2008. Astfel responsabilii CNAM încearcă să argumenteze că nu era nevoie de organizarea unui tender pentru desemnarea unei bănci comerciale, deși acest lucru a fost cerut în repetate rânduri de Curtea de Conturi.
Amintim că CNAM avea depozite în sumă de 250 de milioane de lei în 2012, acestea reducându-se la 140 în 2013 și la 115 milioane în 2014. Timp de trei ani consecutiv Curtea de Conturi a atras atenția în privința riscului de a pierde banii publici, din cauza gradului crescut de risc al băncii comerciale alese. În consecință, cele 115 milioane de lei pur și simplu s-au furat cu cele 18 miliarde de lei, iar CNAM și-a recăpătat banii numai după ce ex-premierul Iurie Leancă a semnat o Hotărâre secretă de a aloca din bugetul de stat aproape 10 miliarde de lei acestor bănci, pentru ca să fie întoarse cheltuielile mai multor instituții publice, inclusiv CNAM. Important este că Curtea de Conturi a tras un semnal de alarmă deja de doi ani în privința faptului că CNAM ține banii într-o bancă cu un picior în faliment. Mircea Buga a comentat o singură dată situația, spunând că totul s-a făcut legal, fără alte explicații.
█ Articole relaționate:
Cum a fost furată CNAM. Mircea Buga știa că bagă banii într-o bancă falimentară
Shor avea dreptate. Dovada că banii CNAM au fost furați odată cu jaful miliardului
ANALIZĂ// Cum ar fi contribuit Mircea Buga cu banii CNAM la schema miliardului furat