Autor: Irina Papuc

Patru spitale din zona de nord ar putea fi reprofilate în totalitate. Cel  de la Edineț ar putea deveni interraional, pentru pacienții cu stări acute, iar altele trei- de la Briceni, Ocnița și Dondușeni ar putea fi transformate în spitale pentru îngrijiri de reabilitare și de lungă durată. Aceasta ar însemna că un set de servicii, precum chirurgia, obstetrica, ginecologia sau pediatria din toate cele trei unități medicale ar urma să fie desființate. Directorii de spitale sunt confuzi și acceptă cu greu un astfel de scenariu.

Spitalul actual de la Edineț ar putea deveni unul interraional, care se va ocupa doar de bolnavii în stări grave. Dacă acest scenariu va fi acceptat de către Ministerul Sănătății atunci instituția medicală, una obișnuită acum, va arăta în câțiva ani cu totul altfel. Experții propun ca aceasta să fie reconstruită din temelii, conform unor standarde actualizate. Dotarea spitalului se va face pornind de la zero, iar utilajele medicale, consumabilele și mobila vor fi noi. Astfel, potrivit raportului elaborat pentru Ministerul Sănătății de către mai mulți experți locali și internaționali, în cadrul Proiectului de regionalizare a serviciilor de sănătate în raioanele de nord, noul spital multidisciplinar urmează să aibă în total 250 de paturi, acestea fiind concentrate în secțiile de chirurgie, terapie și terapie intensivă.

Spitalul va include, de asemenea, serviciile ambulatorii de medicină internă, cardiologie, în care va fi inclusă obligatoriu cardiologia invazivă, oftalmologie, otorinolaringologie, stomatologie şi fizioterapie. În lista serviciilor clinice ale spitalului se vor regăsi secţia consultativ-diagnostică (ambulatorii), spitalul chirurgical de zi,  o secție de hemodializă, un departament pentru accidente şi urgenţe, dar și secţiile staţionarului, medicina internă, pediatrie, chirurgie şi traumatologie, maternitate, secţia obstetrică şi ginecologie, o unitatea pentru accidente vasculare cerebrale. Experții prevăd și existența unei secții de reabilitare și a unei bănci de sânge.

Centre de maladii cronice în loc de spitale raionale

În același timp, în cele trei raioane Briceni, Ocnița și Dondușeni ar putea fi dezvoltate Centre de maladii cronice care vor oferi servicii de asistență, în special, în cazul bolilor cardiovasculare și ictus, acestea fiind în acest moment principalele cauze de deces și de invaliditate în Republica Moldova.

„Strategia de regionalizare sugerată porneşte de la necesitate urgentă de fortificare a asistenţei în cazul bolillor cardiovasculare şi ictus, reieşind din faptul că nivelul înalt al morbidităţii şi mortalităţii în Moldova este condiţionat de reţelele precare de tratament primar şi secundar. Pentru a micșora prevalența acestor cazuri este nevoie de fortificare considerabilă a capacităţii regiunii de nord”, consideră expertul în sănătate Andrei Moșneaga, care a participat la elaborarea raportului.

Totodată, el consideră că este indispensabilă crearea unui nou nivel de asistență pentru depistarea rapidă a cazurilor de hipertensiune arterială la domiciliu, dar și crearea unei unităţi specializate de ambulanţă, cu profesionişti formaţi pentru cazurile cardiovasculare şi ictus. Ei trebuie să poată depista și aplica într-un timp cât mai scurt tratamentul necesar în astfel de cazuri.

După aplicarea măsurilor urgente, responsabilitatea pentru recuperarea pacienților le revine Centrelor de maladii cronice. Ele urmează să asigure asistenţa de lungă durată post-acută în cadrul serviciului ambulatoriu sau în staţionar. Beneficiarii vor fi persoanele care suferă de boli cronice care necesită îngrijiri de lungă durată și cei transferați din spitalele pentru patologii acute, care nu mai au nevoie de internare, în schimb au nevoie de îngrijiri continue.

Centrele pentru îngrijiri cronice vor avea o capacitate de cel mult 120 de paturi și vor include secţii de orto-geriatrie, neuro-geriatrie pentru afecţiunile neurologice dobândite și secţii de convalescenţă și de îngrijiri paliative. Expertul Andrei Moșneaga susține că perioada de implementare a proiectului este de zece ani, însă primele acțiuni, și anume construcția spitalului interraional ar trebui să fie gata în cel mult cinci ani.

Planurile grandioase ale Ministerului Sănătății sunt privite cu mare scepticism de către directorii spitalelor raionale care vor trebui să-și schimbe în totalitate spectrul de servicii. Aceștia se întreabă ce va face Ministerul cu personalul medical actual, dar și cum vor asigura transportarea bolnavilor gravi din teritoriu în regim de urgență cu mașinile lor vechi, „de pe vremea lui Brejnev”.

Mașinile „de pe vremea lui Brejnev”, piedică în calea reformei

„Noi nu avem mașini de salvare ca să transportăm de urgență un bolnav la distanțe așa de mari, până la 50 de kilometri. Transportul nostru este vechi, de pe vremea lui Brejnev. Ce facem dacă are loc un accident soldat cu victime sau dacă o gravidă este adusă în travaliu? Va fi o bombă pentru bolnavi. Eu nu-mi asum așa responsabilități”, s-a arătat revoltat directorul spitalului raional de la Ocnița, Feodor Iurcu.

Mai multe semne de întrebare are și directoarea spitalului din Briceni, care ar urma să devină în câțiva ani centru pentru îngrijiri cronice. „Încă nu am discutat cu angajații mei și nu știu cum vor primi noutatea. Mă întreb ce urmează să facem cu specialiștii buni pe care îi avem aici-chirurgi, traumatologi. Totodată, Centrul va avea nevoie de specialiști în reabilitare. De unde îi vom lua, dacă Republica Moldova nici măcar nu are un Centrul național de reabilitare fizică. Sunt multe probleme la care trebuie să găsim răspuns”, a precizat Claudia Veltman.

Și șeful spitalului de la Dondușeni se arată sceptic. „Pe de o parte ar fi bine, pentru că există șansa dezvoltării unor servicii performante. Pe de altă parte, va fi o mare incomoditate pentru bolnavi. Cred că ar trebui să ne lase unele servicii, precum ar fi chirurgia, unde am putea efectua operații simple. Un bolnav cu apendicită poate fi operat la noi, nu este necesar să fie trimis tocmai la Edineț. Secția de maternitate ar trebui, de asemenea, să rămână la noi. Numai nașterile grave vor fi preluate de ei”, este de părere Vitalie Pricop.

Cel mai optimist este Anatol Guțu, șeful spitalului de la Edineț, instituție care urmează să devină una de importanță regională. Directorul crede că viziunea experților este una bună, doar că numărul de paturi ar trebui majorat, având în vedere faptul că acum instituția dispune de aproape 400 de paturi.

Se caută încă un partener privat

Acum cele trei spitale dispun, deopotrivă de secții de chirurgie, obstetrică și ginecologie, pediatrie, boli infecțioase și medicină generală, fapt ce creează dublări de cheltuieli, iar unele secții sunt pustii aproape tot anul. În total, personalul medical al acestor patru spitale este format din 332 medici şi 655 de asistenţi medicali, iar bugetul anual al acestora constituie 2. 921 300 lei pentru Edineţ, 2. 164 200 – pentru Briceni, 1. 503 710 – pentru Donduşeni şi 1. 873 230 lei – pentru Ocniţa. Totodată, experții au calculat că doar pentru construcția și echiparea integrală a spitalului de la Dondușeni vor fi necesare 38 de milioane de euro, iar suma ar putea fi găsită prin instituirea unui parteneriat public-privat.

Ultimul raport al experților moldoveni, care lucrează cu compania străină de consultanță Sanigest Internacional pentru Proiectul de regionalizare a serviciilor de sănătate în raioanele de nord, va fi transmis în curând Ministerului Sănătății pentru aprobare. Acesta a inițiat proiectul în luna octombrie a anului trecut. 

Articole relaționate:

Interviu cu Andrei Usatîi, Ministru al Sănătății: „Din câte înțeleg și pricep eu, există multă mită în spitalele noastre“ 

Interviu cu Larisa Catrinici, fost Ministru al Sănătății: ” Noi am vrut ca medicul de familie să-i fie pacientului în primul rând prieten.”