Redactor: Tatiana Povar

Ramilea (n.s.) este o femeie de 31 de ani din orașul Bileasuvara din Azerbaijan, mamă a trei copii. Ultimul este un băiețel de doar șapte ani. Nu i-a fost deloc ușor să-l conceapă. Pentru a se putea mândri cu statul ei de „mamă de băiat”, femeia a plătit cu viețile altor două fiice nenăscute. „Erau gemene. Atât de firave și neajutorate. Dar eu deja aveam două fiice. Soacra, și în general toată familia soțului mă urau, pentru că nu nășteam un băiat, scrie MEYDANTV.

Zicea „de ce fiul nostru trebuie să rămână fără fiu, fără moștenitorul familiei, care să continue neamul? (în familiile din Azerbaijan se consideră că fetele-nepoate nu pot continua generația). Când am făcut ecografia și s-a constant că voi avea fete, soțul mi-a zis să aleg „ori naști fetele și nu mai facem copii, ori faci avort și încercăm să avem un fiu”. Eu am ales a doua variantă. Voiam să merg mândră, cu capul sus că sunt mamă de băiat. Nu voiam să fiu umilită…însă nici pe fetele mele nu pot să le uit”, povestește cu lacrimi în ochi Ramilea.

█  Mihai Moldovanu i-a probozit public pe directorii de instituții medicale. „Stimați directori de spitale, pe cine noi mințim? Acestea nu sunt cifre reale!” 

Copilul de sex „nedorit”

Nara Mesropean, în vârstă de 36 de ani, mamă a două fetițe, povestește că din cauza sexului copilului a fost nevoită să întrerupă trei sarcini. În săptămâna a 12-a doctorii au aflat sexul – fetiță. Era o condamnare. „De trei ori am rămas însărcinată cu fete. Pentru mine și soț era foarte important să avem un fiu. Sigur că după fiecare avort era foarte stresată și distrusă psihologic. Mă simțeam un ucigaș. Însă dorința de a avea un fiu era foarte mare”, povestește Nara, al cărui fiu are, de asemenea, șapte ani.

Este adevărat că de cele mai deseori femeile gravide din Caucazul de Sud nu pot decide singure soarta viitorilor lor copii. Imediat cum rămân însărcinate, încep presiunile din partea familiei și a soțului. Uneori femeile sunt obligate să nască copii de un anume sex, cel care i se indică. Multe dintre femei merg la ginecolog pentru a stabili împreună cu el care este perioada cea mai favorabilă pentru a rămâne însărcinată, iar sexul copilului să fie cel care trebuie. O altă categorie merge la doctor, pentru a afla sexul copilului, după care decide ce face mai departe cu el.

Acest fenomen al avortului selectiv a apărut în Georgia, Azerbajan și Armenia după destrămarea Uniunii Sovietice. După 1990 în aceste țări a apărut ultrasonografia care le oferă posibilitate familiilor, ce nu-și doresc mulți copii, să aleagă pe care să îl avorteze și pe care nu.

█ Avorturi ilegale, în baza unor diagnostice fictive. Mărturiile victimelor 

În 2012, în Armenia s-au făcut cercetări în acest domeniu și s-a constatat că aproximativ 1.500 de fetițe sunt omorâte în fiecare an în rezultatul avorturilor selective. ,,În ultimii ani în Azerbajan s-au născut cu 6-7 mii mai mulți băieți”, afirmă Zachir Eminov, cercetător științific la ,,Institutul Național de Geografie din Azerbajan”.

Potrivit datelor ONU, în Azerbajan se fac cele mai multe avorturi selective dintre toate țările din Caucazul de Sud. La 100 de fete revin 116 băieți (în anul 2013), acest indicator fiind destul de înalt, iar pe viitor poate duce la un dezechilibru demografic în regiune. Lela Bakradze, șefa Fondului Național ONU pentru Georgia, consideră că motivele acestor avorturi selective se ascund în discriminarea gender, în tradițiile patriarhale ale Caucazienilor se consideră că băieții sunt mai buni decât fetele.

„Într-o familie respectabilă din Georgia  se consideră că neapărat trebuie să existe măcar un fiu”, afirmă aceasta. Experții cred că interzicerea avorturilor prin lege nu va rezolva această situație. Dimpotrivă există riscul să crească numărul avorturilor ilegale. Totuși există anumite restricții. Doctorii pot stabili sexul copilului începând cu săptămâna a 12-a de sarcină.  Din punct de vedere medical se consideră riscant efectuarea unui avort. Acesta este permis doar în situații excepționale care pun pericol sănătatea mamei sau a fătului.

Matanat Azizova, expert ONU, consideră că interzicerile prin lege pot cauza probleme mai grave în societate, cum ar fi corupția. Oamenii legii ar trebui să se lupte cu tradițiile care aduc la astfel de probleme, populația trebuie educată. De exemplu, în Armenia, acum două luni, autoritățile au reușit să modifice legea cu privire la ,,sănătatea reproductivă și dreptul reproductiv”, care interzice efectuarea avortului după săptămâna a 12-a de sarcină pe motiv de gender.

 

█ Articole relaționate:

Cinci decese suspecte ale unor gravide în mai puțin de o săptămână 

REPORTAJ// Moldova, țară fără rod

Hotărâte că nu mai vor să fie însărcinate, unele moldovence se sterilizează definitiv. „O tânără s-a sterilizat la 27 de ani, după ce a făcut doi copii. Aceștia au decedat într-un accident“