Autor: Elena Cioina
După trei ani de adunat probe, ședințe de judecată amânate, două victime decedate, ieri magistrații de la Bălți au dat sentința în dosarul doctorului acuzat că a violat 16 paciente de la Internatul Psihoneurologic din oraș. Medicul va trebui să facă 13 ani de închisoare. El are dreptul însă s-o conteste la Curtea de Apel. Victimele acestui viol, prezente în sală, și avocatele lor, au rămas profund dezamăgite de decizia magistraților, care, deși au constatat că medicul e vinovat, l-au lăsat să plece liber din sala de judecată. De asemenea, judecătorii nu au stabilit despăgubiri morale victimelor, ci doar au acceptat că ele au dreptul să le ceară, doar că într-un alt proces. De ce s-a întâmplat acest lucru? Am stat de vorbă aseară cu Doina Ioana Străisteanu , unul dintre avocații care le-a reprezentat pe femeile violate în instanță.
Doamna Străisteanu, vreau pentru început să ne spuneți cum a fost ziua în care s-a pronunțat sentința?
Ședința a fost foarte rapidă, sentința a fost scrisă din timp, din acest motiv a și fost amânată data trecută. Pentru acum a fost lăsată deliberarea și respectiv pronunțarea. Dar nici deliberarea nu cred că s-a produs în ziua în care s-a dat sentința, având în vedere că era deja scrisă pe 20 de file. Probabil s-a decis doar sentința. Procesul a durat foarte mult, pentru că au fost multe cereri de amânare din partea inculpatului și avocatului acestuia. Sentința nu ne satisface, pentru că în primul rând mai multe episoade de viol au fost scoase din sentință și judecătorii, așa cum citesc acum din ea, au indicat că procurorul, Cristina Râmari, a făcut greșeli la înaintarea învinuirii. Respectiv, făcând această greșeală și instanța de judecată este obligată să examineze în limitele învinuirii formulate, reiese că el a scăpat, pentru că procurorul Cristina Râmari a făcut greșeli esențiale, care au privat de remediu cinci femei.
Despre ce fel de greșeli este vorba?
Spre exemplu, la înaintarea învinuirii pe patru episoade de viol față de patru femei, ea nu a indicat data când s-a întâmplat, perioada de timp, locul și circumstanțele în care s-a comis infracțiunea și evident că nimeni nu poate fi condamnat pe afirmații abstracte. Cel de-al cincilea episod care a fost scos, una dintre clientele mele, a fost violată când era încă minoră și acest procuror a greșit articolul și alineatul, ceea ce scrie și în sentință. Judecătorii scriu că deși se spune că doctorul a abuzat minora cu bună știință, calificarea fost indicată pe alt articol, pe când indicele respectiv este doar în articolul cutare și respectiv nu poate fi admisă.
Acesta este unul dintre aspecte. Al doilea este că acțiunile civile, deci cerința noastră de a despăgubi moral și de a achita costurile de judecată, ceea ce înseamnă cheltuieli de drum și de timp, au fost admise doar de principiu.
Asta ce înseamnă?
Înseamnă că judecătorii au fost de-acord că avem dreptul să le cerem, dar ei nu au dorit să se expună asupra lor și ne-au sugerat să mergem în procedură separată. Asta înseamnă încă trei ani de zile să vii de la Chișinău, să vii de la internat, să reprezinți, să depui pretenții, din nou să povestești, să aduci probe. Este lipsă de respect.
Ce despăgubiri ați cerut și au fost acceptate doar de principiu?
Am cerut câte 50 de mii de lei pentru fiecare femeie violată. Pentru femeile care au rămas și însărcinate și au fost supuse avortului, am solicitat câte 100 de mii de lei drept despăgubiri morale. Sunt niște sume foarte rezonabile. Este foarte puțin pentru ceea ce au trebuit să suporte.
Eu voi preciza că urmărirea penală a fost încetată pe cinci episoade. În rest au fost admise. În total sunt 18 episoade, adică 18 victime ale violului, dintre care două au decedat. Reiese că a fost pedepsit cu câte cel mult un an de închisoare pentru fiecare viol comis. Despăgubirile au fost admise doar în cazul a patru victime. Urmează să clarificăm de ce s-a procedat în acest fel.
De ce credeți că a procedat astfel instanța?
Pentru că este lipsită de sensibilitate. Eu nu cred că trei bărbați, în mantie de judecător, au pătruns în suferințele acestor femei și nu cred că ei au considerat că ele ar merita astăzi să audă, inclusiv pe partea civilă, ce despăgubiri li se cuvine.
Al treilea aspect de care sunteți nemulțumită care ar fi?
Și un al treilea aspect care ne deranjează foarte mult este că deși i-au dat 13 ani de pedeapsă cu închisoare de tip închis, el nu a fost arestat din sala de ședințe. El a fost lăsat să plece, iar intrarea în vigoare a acestei pedepse a fost amânată până nu va intra în vigoare sentința. Asta înseamnă să trecem nivelul instanței de apel și nivelul instanței de recurs, perioadă în care el poate dispărea de pe teritoriul RM și nu-l mai găsește nimeni. Adică trebuie să fie epuizată calea de atac.
Medicul s-a declarat nevinovat și a invocat că e impotent, respectiv nu ar fi putut comite violul. A existat vreun doctor care să confirme acest lucru?
Nu. Sunt doar afirmațiile lui și judecătorii le-au respins.
Ați reușit să discutați cu procurorul în privința greșelilor admise?
Nu ai cu cine să discuți. Ea se vede judecător. Ea afirmă că a promovat examenul la Institutul Național de Justiție pentru a deveni judecător și așteaptă loc liber ca să fie numită, iar eu intenționez cu aceste constatări ale instanței de judecată să depun la colegiul disciplinar al procuraturii generale o plângere și să cer Institutului Național de Justiție care a promovat examenul să reverifice rezultatele, pentru că o persoană care greșește în calitate de procuror articolele care să-i facă viața mai ușoară inculpatului nu merită să aibă titlul de judecător. Noi avem suficienți judecători incapabili să aplice legea și să facă justiție. Locul ei chiar nu este printre judecători.
Adică din punctul dvs de vedere, completul de judecători care a examinat cazul și a pronunțat sentința a fost obiectiv sau nu, luând în considerare ceea ce a scris procurorul în dosar?
La evaluarea probelor consider că au fost obiectivi, dar la pronunțarea pedepsei consider că ei au uitat de faptul că au fost chemați să facă justiție. Pentru că atunci când scrii că el nu poate fi corectat decât prin aplicarea pedepsei cu închisoarea și să nu-l reții în sala de ședințe, nu pot să înțeleg. Aceste două argumente se contrazic. De asemenea, nu înțeleg de ce să nu te expui pe partea civilă, dacă tot spui că femeile totuși au avut de suferit? De ce să le obligi să meargă în procedură separată? Cum faci justiție pentru persoane cu dizabilități care sunt instituționalizate, care au depus o groază de efort, doar ca să ajungă în fața instanței de judecată astăzi să audă sentința. Totul a mers foarte bine până nu s-a scris cuvântul – Hotărăște.
Au fost și medici de la internatul psiho-neurologic care să-l susțină pe domnul Florea?
A fost de unul singur cu soția, care îl susține, bineînțeles. Ea refuză să accepte că el a fost capabil să comită violurile, făcând referire la faptul că clientele mele nu sunt suficient de frumoase pentru asta.
Din ceea ce știți dumneavoastră, situația la acest internat s-a schimbat? Pacienții au parte de o atitudine mai omenească din partea personalului medical?
De când a început acest proces penal, au fost mai multe schimbări în personalul acestei instituții psiho-neurologice. Din 2014 a fost numită o nouă directoare. Mai mulți dintre cei care au lucrat împreună cu domnul Florea și l-au susținut, acum nu mai activează în internat. Mă refer la sora superioară, Valentina Țurcanu, directorul Petic. În rest viața în internat continuă așa cum a fost și până la acest proces. Oamenii cu dizabilități în internatele psiho-neurologice supraviețuiesc. Ei acolo nu trăiesc cu adevărat, ei nu învață deprinderi pentru a avea un trai independent în societate. Ei acolo sunt la întreținerea statului ca să supraviețuiască, să nu spună că statul îi omoară, dar îi întreține câte zile mai au. Nimeni nu-i învață să citească, să scrie, să calculeze, să poată folosi banii pentru a cumpăra un obiect util. Pentru aceasta nu se face nimic. De aceea, mari modificări nu sunt, iar mâine-poimâine dacă auzim de vreun viol asemănător, atitudinea va fi exact aceeași, individualizarea situației pentru pedepsirea celui care a comis-o. Nu se face nicio prevenire pentru ca femeile și bărbații din internatele respective să aibă o protecție mai mare.
Victimele stau în continuare în internat?
Majoritatea lor se află în internat. Doar vreo 2-3 locuiesc individual, iar altele două din păcate au decedat.
Doamna Străisteanu, dvs cum calificați în general acest proces, ați obținut totuși o victorie sau ea este pe jumătate?
Eu nu mă simt victorioasă și nici clientele mele. Dacă ar fi fost reținut în sala de judecată pentru executarea imediată a pedepsei, poate am fi sărbătorit. Dar așa nici pe partea civilă și nici pe partea penală nouă nu ni s-a admis pretențiile și nu ni s-a oferit o satisfacție. Nu considerăm că am câștigat.
Până unde veți merge?
Până la Curtea Supremă de Justiție și până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nu am încredere în sistemul de justiție pe cazuri de viol a femeilor.
Doamna Străisteanu, vă mulțumesc pentru acest interviu.