Autor: Elena Cioina
Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală întotdeauna a fost tentant pentru prestatorii de servicii medicale. Supranumit „sacul cu bani” din sănătate, orice director de instituție medicală publică sau privată vrea să obțină de la CNAM, instituția care-l gestionează, cât mai mulți bani pentru serviciile care le prestează. Interesul, se pare e mare, din ambele părți. Și cei care prestează servicii medicale, dar și funcționari de la CNAM au ceva de câștigat și pentru propriul buzunar.
Un studiu ce vizează vulnerabilitățile de corupție în administrarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, realizat de Centrul Național Anticorupție, a fost prezentat în cadrul unui atelier la Conferința Națională Anticorupție. Cercetarea arată că factori de decizie din cadrul CNAM au legături strânse și chiar de rudenie atât cu firmele care importă medicamente, cât și cu instituțiile private contractate să acorde asistență medicală persoanelor asigurate.
De asemenea, unii membri ai Consiliului de administrare al CNAM ar avea legături directe sau indirecte cu instituțiile medicale private și chiar le-ar gestiona.
Datele arată că numărul instituțiile medicale private contractate de CNAM este în continuă creștere – de la 49 în 2013 la 67- în 2015. Experții constată că unele dintre el sunt favorizate de instituția care administrează banii în sănătate. O simplă analiză, din care pot fi deduse aceste lucruri, arată că aproape 10 la sută din numărul clinicilor private și farmaciilor obțin în fiecare an tot mai mulți bani din Fondul asigurărilor medicale. Altele, dimpotrivă, sunt limitate sau valoarea contractelor rămâne neschimbată. De exemplu, în perioada 2013-2015, valoarea contractelor semnate între CNAM și instituțiile private s-a dublat – de la peste 157 de milioane de lei în 2013, la peste 212 milioane de lei, în 2015. Experții CNA spun însă că deși au obținut mai mulți bani, nu înseamnă că a crescut și calitatea serviciilor medicale.
Administrarea defectuoasă a fondului de bază al CNAM dezavantajează instituțiile medicale publice, scriu autorii studiului, favorizând instituțiile medicale private ale căror interese sunt promovate direct ori indirect de funcționari, atât din cadrul CNAM, ai Consiliului de administrare sau de la Ministerul Sănătății.
Și medicamentele compensate provoacă interese mari. Unele dintre acestea ar avea importatori sau producători exclusivi, favorizați de CNAM. Experții dau și câteva exemple de medicamente pentru care „s-ar cere” exclusivitate. Este vorba de preparate pentru tratamentul miasteniei gravis, fibrozei chistice sau astmului bronșic.
Mai departe, în lanțul intereselor pentru banul public, se poziționează legăturile dintre instituțiile medicale publice și companiile farmaceutice.
Raportorii constată că există înțelegeri între companiile farmaceutice și instituțiile medicale publice pentru eliberarea unor medicamente mai scumpe bolnavilor, care, în fond, au scopul să sporească veniturile farmaciilor. Sumele decontate pentru medicamentele compensate sunt în creștere doar pentru o mică parte din totalul companiilor farmaceutice din țară.
De asemenea, pacienții sunt obligați să se adreseze instituțiilor medicale private care, în mare parte, înregistrează venituri și profituri tot din serviciile contractate de la CNAM. Deși nu pot fi verificați, pentru că nu intră în categoria funcționarilor care trebuie să-și declare veniturile și averile, unii doctori sunt, de fapt, manageri de vânzări ai companiilor farmaceutice.
Toate aceste încrengături duc la majorarea intenționată a serviciilor medicale prestate bolnavilor, care ulterior sunt compensate tot de către CNAM. De asemenea, clinicile private percep taxe suplimentare de la pacienți pentru servicii incluse în programul unic, unele proceduri medicale fiind efectuate fără să existe indicații clinice. Totul se face pentru a spori veniturile instituțiilor medicale private.
Cel mai mare pericol pe care îl văd reprezentanții CNA în aceste relații dintre instituțiile medicale private, companiile farmaceutice, CNAM, Consiliul de Administrare și funcționari de la Ministerul Sănătății este influența asupra luării deciziilor privind tratamentele aplicare bolnavilor. De exemplu, există riscul ca medicul să aleagă metoda de tratament cea mai scumpă, pentru că aceasta îi va aduce mai mulți bani.
Autorii nu fac trimitere la companii sau instituții medicale concrete și nici nu indică numele angajaților CNAM care ar fi implicați în aceste scheme. Cercetarea este mult mai vastă, însă presa nu are acces la ea, deoarece reprezintă material probatoriu într-o anchetă penală.
Am solicitat Companiei Naționale de Asigurări în Medicină explicații în legătură cu informațiile prezente în studiu. Până la ora difuzării știrii nu am primit nici un răspuns. Urmează să revenim cu detalii în momentul în care le vom avea.
Vom preciza că, potrivit raportului, timp de trei ani (2013-2016), CNA a instrumentat 67 de cauze penale în domeniul sănătății, cele mai multe vizează abuzul de putere sau cel în serviciu, coruperea pasivă și depășirea atribuțiilor de serviciu și doar un singur dosar pentru corupere activă.
Vom mai preciza că Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală se formează din 55% transferuri ale salariaților și persoanelor care se asigură în mod individual și 45% - reprezintă transferurile din bugetul de stat. În fiecare an, bugetul CNAM este în creștere, în 2017 urmând să depășească 6 miliarde lei. Cei mai mulți, sunt destinați spitalelor și serviciilor medicale prestate de către acestea.
Vom mai aminti că cel mai răsunător caz de corupție în domeniul sănătății este cel al licitațiilor trucate cu echipamentele medicale, pornit încă în 2014. Acesta însă se desfășoară extrem de lent, fiind invocat volumul prea mare al dosarului.
█ Articole relaționate: