Autor: Irina Papuc
În Moldova există în total 940 de paturi destinate tratamentului bolnavilor de tuberculoză, fără datele din regiunea transnistreană. Sistemul de finanțare este, în continuare, axat pe prezența fizică a pacientului pe acel pat – este pacientul, este și banul, dacă patul e gol și bugetul tot e gol. Logica elementară duce la o paradigmă firească – ca un spital să se bucure de finanțare trebuie să „pună pe pat” cât mai mulți pacienți. Riscul acestei abordări însă e imens – pacienții riscă să iasă din spital și cu o formă rezistentă de tuberculoză. Rata scăzută a succesului la tratament, mortalitatea ridicată, ratele în creștere de tuberculoză multidrog-rezistentă însă n-au fost argumente suficiente pentru autorități ca să schimbe ceva.
Datele statistice arată că, în medie, 69 la sută dintre bolnavii diagnosticați cu tuberculoză sunt internați într-o instituție ftiziopneumologică pentru tratament. Pe un pat de spital pacienții petrec în medie 73 de zile. În cazul tuberculozei multidrog-rezistente, care necesită tratament mai îndelungat, durata medie de internare atinge 127 de zile.
Banii urmează ... patul
În cifre absolute, vorbim de 2.228 de cazuri noi de tuberculoză, înregistrate numai anul trecut. De altfel, anul trecut, 506 pacienți sufereau de tuberculoză multidrog rezistentă, iar 380 de moldoveni au decedat din cauza tuberculozei. Un alt indicator că sistemul actual nu funcționează este că rata succesului tratamentului atinge 80 la sută în cazul formelor clasice și doar 57 la sută în cazul formelor rezistente. Toate acestea, în condițiile în care tratamentul în staționare este foarte costisitor – numai ziua/pat costă 479 lei și 50 de bani.
În sine, forma de finanțare actuală care este legată direct de staționar nu funcționează, spun experții.
„Practica de a interna toți bolnavii este o moștenire a sistemului de sănătate din URSS, care generează numeroase riscuri. Internările trebuie să se efectueze în baza criteriilor clinice, întrucât riscul de infectare cu tulpini rezistente în timpul aflării în staționar este crescut. Internarea doar pentru a izola bolnavul depistat cu tuberculoză este inutilă, deoarece infectarea celor din jur are loc înainte ca bolnavul să fie identificat și diagnosticat. Deci, ar trebui să ne concentrăm pe depistarea activă a celor din grupurile de risc, și nu pe cei diagnosticați și care se află în tratament strict supravegheat”, spune Stela Bivol, director de programe la Centrul PAS.
Ca și alternativă, bolnavii de tuberculoză pot fi tratați în comunitățile lor, aproape de casă și fără a fi nevoie de izolarea lor. În acest caz asistența medicală primară și specializată de ambulatoriu preiau responsabilitățile – de la depistare, până la susținerea pacientului să mențină tratamentul până la final și acordarea suportului psihologic. De altfel, acum suportul psiho-social este asigurat în doar 10 raioane, în cadrul centrelor comunitare, iar în celelalte – prin intermediul organizațiilor neguvernamentale. Pacienții care se tratează în condiții de ambulatoriu primesc și pachete alimentare, sub formă de tichete - CNAM asigură pachetele pentru bolnavii cu forme sensibile, iar cei cu forme rezistente – fie din fondurile CNAM, fie datorită finanțării Fondului Global. Acum, depistarea precoce a bolnavilor cu TB din grupurile de risc și evaluarea finalizării tratamentului constituie indicatori de performanță, pentru care se plătesc surse financiare suplimentar. Totuși, mecanismul este dezvoltat insuficient.
„Acum plata pentru un caz tratat de TB, fie formă clasică sau rezistentă, se face în același volum, deși nu este corect. Tuberculoză rezistentă se tratează aproximativ 24 de luni, iar eforturile pentru a asigura succesul tratamentului sunt de durată. În plus, pentru depistare se adună puncte pentru numărul de persoane investigate, fără să fie specificat dacă în urma investigațiilor s-a confirmat boala, în ce stadiu, dacă bolnavul făcea parte din grupurile de risc etc”, a explicat Stela Bivol.În cazul în care CNAM ar schimba modalitatea de plată care să nu stimuleze spitalizările inutile și îndelungate, dar să urmeze pacientul în ambulator, o importantă parte a resurselor ar putea fi alocate spre medicina primară, ceea ce ar motiva mai mult doctorii să se implice.
Ce înseamnă TB-REP
TB-REP este un program conceput pentru a promova tratamentul bolnavilor cu TB în ambulatoriu și evitarea internărilor în masă, neargumentate. Proiectul este unul regional și implică 11 state și este implementat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Obiectivele setate sunt:
- Reducerea internărilor în cazul pacienților diagnosticați cu 50 la sută, cu durata de la 66 la 30 de zile.
- Reducerea internărilor cu 50 la sută în cazul pacienților cu formă multidrog-rezistentă, cu durata de la 172 de zile la 90 de zile.
În 2016 în Republica Moldova se aflau în evidență 3.576 de bolnavi de tuberculoză.
█ Articole relaționate:
Demisii și sancțiuni în cazul copiilor decedați de tuberculoză. În realitate au murit 5 micuți