Autor: Parascovia Rogate
Gheretele care au împânzit Chișinăul și par să nu mai dispară nu sunt doar inestetice, dar și adevărate bombe sanitare. Vânzătorii din aceste mici închisori nu au acces la lavoare cu apă și nici toalete, chiar dacă majoritatea vând și produse alimentare. Aceștia sunt nevoiți să-și spele mâinile în găleți cu apă adusă de acasă sau să meargă în toalete publice, unde adesea achită pentru fiecare vizită.
Pentru a înțelege cum se descurcă vânzătorii de la gherete am făcut o mică incursiune în Centrul Capitalei. Majoritatea vânzătorilor își aduc apă de acasă, pentru ca să-și spele mâinile, iar pentru necesitățile fiziologice ne asigură că merg la veceurile publice cu plată sau riscă să încerce în localuri sau magazine. Am întrebat comercianții cum se descurcă, în special când e frig, plouă sau ninge.
Ghereta-magazin din fața Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”
„E cald, avem aer condiționat. Când avem nevoie de toaletă mergem undeva în apropiere. De obicei, ne ducem atunci când mâncăm”, ne spune vânzătoarea.
Ghereta de la intersecția străzilor Pușkin și Veronica Micle
„Când vreau la veceu, merg în clădirile din apropiere. Mă strădui să beau mai puțină apă, ca să nu fac vizite frecvente la toaletă”, spune vânzătoarea Natalia.
Gheretă din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”
„Când vrem la toaletă, fie mergem în magazine, fie la toaletă publică. Sigur că e greu, că nu prea sunt condiții. Ne străduim să ieșim mai rar, că pierdem și clienții. Consumăm mai puțină apă și mâncare. E bine că avem un mic lavoar aici, unde ne spălăm pe mâini”.
Majoritatea vânzătorilor aduc apă de acasă în sticle și își improvizează un locușor unde își pot spăla mâinile. Alții însă chiar o fac afară, lângă gherete, ne spun ei, pe alocuri rușinați.
Ghereta Fornetti de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
„Avem robinet aici. La veceuri, mergem în cele publice. Ne mai deranjează , dar asta e situația”, spune vânzătoarea Liuba.
Ghereta „Moldpresa ” de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între străzile Armenească și Tighina
„Încălzire avem. Apa o aducem de acasă. Merg la toaletă, acolo unde îmi iese sau cu cine mă înțeleg. Dacă am acceptat să lucrăm aici, apoi clar că știam ce ne așteaptă”, afirmă vânzătoarea.
Ghereta de parfumuri de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, stația strada Tighina
„Nu avem apă și nici toaletă. Când vrem la veceu, mergem la cafenea. Nu plătim, dar ne străduim din când în când să mai comandăm câte ceva de acolo. Desigur mi-aș dori să am măcar apă, ca să-mi spăl mâinile”, spune vânzătoarea de aici.
Ghereta Moldpresa, de pe strada Tighina
„Avem apă în sticle, pe care o aducem de acasă. Când vrem să ne spălăm mâinile ieșim afară. Dacă vrem la baie mergem la cele publice. Întreprinderea ne achită pentru asta. Sigur că am vrea mai bine, dar ne mulțumim cu ce este”.
Totuși, condițiile sanitare, nu pare să-i deranjeze pe comercianți, care muncesc ca să-și poată asigura o bucată de pâine, făcând abstracție de sacrificiile pe care le suportă în timpul serviciului zi de zi și fără să înțeleagă că astfel se îmbolnăvesc.
Am solicitat opinia Centrului de Sănătate Publică din Municipiul Chișinău ca să ne explice dacă sunt analizate riscurile de sănătate la care se expun angajații gheretelor, dacă au fost înregistrate plângeri și dacă au fost luate măsuri.
„La etapa autorizării sanitare a acestora, se ținea cont de accesul vânzătorilor în blocurile sanitare din preajma acestora. Acum, conform prevederilor Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, activitățile de comerț desfășurate în teritoriu sunt administrate și coordonate de autoritățile administrației publice locale”, a precizat instituția în răspunsul oficial remis redacției.
De altfel, specialiștii CSP al Municipiului Chișinău au mai menționat în răspunsul oficial că „nu au fost înregistrate sesizări, petiții despre condiții neadecvate de muncă pentru vânzătorii gheretelor”, însă nu au precizat dacă condițiile inadecvate de muncă, menționate afectează sănătatea vânzătorilor și în ce fel. Responsabilii de aici au făcut trimitere la o Hotărâre de Guvern tocmai din anul 1996 cu privire la aprobarea „Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant și a Regulilor de comerț în piețele din Republica Moldova”. Potrivit acesteia, unitățile de comerț ambulant care comercializează produse alimentare trebuie să fie amplasate la o distanță de cel puțin 25 metri de latrinele cu canalizare (bazine subterane unde se revarsă apa murdară) tot 25 de metri de lăzile de gunoi și de cel puțin 50 metri de latrinele fără canalizare.
În ceea ce privește gheretele unde se vând produse alimentare, conform Hotărârii de Guvern nr.1209 din opt noiembrie 2009, cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică, unitățile să dețină și să folosească permanent în activitatea lor apă potabilă, rece și caldă, sub presiune și temperatură adecvată. Vânzătorii nu trebuie să intre în WC cu vestimentaţia sanitară de protecţie și să-şi spele mâinile cu apă caldă curgătoare şi cu săpun înainte de începerea lucrului şi ori de câte ori, în special după folosirea WC, este necesar în timpul activității.
Notă: Mâinile curate sunt o condiție esențială pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Oamenii își folosesc mâinile ca să atingă obiectele din mediul înconjurător, de aceea sunt cea mai rapidă cale prin care germenii infecțioși ajung în organism. Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății afirmă că mâinile curate pot tine la distanță peste 200 de boli.
Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni cauzate de spălatul incorect al mâinilor sunt gripa și răceala, hepatita A, broșiolita, meningita, parazitozele, precum și bolile diareice acute. Centrul de Prevenire si Control al Bolilor din SUA transmite populației că spălatul frecvent pe mâini cu apă și săpun poate reduce numărul cazurilor de deces din cauza bolilor diareice cu până la 40%.
Când este necesar spălatul pe mâini
Orice activitate care implică atingerea și manevrarea obiectelor cu potențial de contaminare presupune curățarea ulterioară a mâinilor. Cele mai importante situații sunt următoarele:
- înainte, în timpul și după prepararea hranei;
- înainte de masă;
- înainte și după îngrijirea unui bolnav;
- după utilizarea toaletei;
- înainte și după tratarea unei răni;
- după schimbarea scutecului unui bebeluș sau asistarea unui copil la toaletă;
- după suflarea nasului, tuse sau strănut;
- după atingerea, hrănirea sau curățarea unui animal;
- după atingerea resturilor menajere sau curățenia în casă;
- imediat după revenirea acasă;
- după utilizarea tastaturii, a telefonului mobil sau a altor dispozitive si accesorii electronice;
- de fiecare dată când mâinile devin vizibil murdare;
Mersul la baie
Dacă vă abțineți să mergeți la baie, vă supuneți riscului de infecţii urinare (uneori denumite şi boala taximetristului din cauza numărului de ore petrecute de taximetrişti fără a vizita o toaletă), de probleme cu erecţia şi chiar puteți face incontinenţă urinară.
Femeile, de asemenea, nu trebuie să amâne mersul la toaletă. Tot femeile suferă mai des de infecţii urinare care se pot complica cu o cistită, adică disconfort la urinat, creşterea numărului de urinări zilnice, incontinenţa, hematuria (sânge în urină) şi dureri lombare joase.
█ Articole relaționate: