Autor: Irina Miron
Aproape patru mii de moldoveni au murit anul trecut în așteptarea echipelor de asistență medicală de urgență. Numărul bolnavilor la care medicii, din păcate, nu au ajuns la timp a crescut, în 2012, cu aproape 200. Responsabilii spun că numărul mare de decese înregistrate înainte de sosirea doctorilor de la Salvare este provocat de solicitările întârziate ale pacienților și nu neapărat de insuficiența de mașini.
Anul trecut, au murit înainte ca echipele de urgență să ajungă la ei, 3.705 moldoveni. În 2011, din aceleași motive și-au pierdut viața cu 170 de oameni mai puțin. Cele mai multe cazuri de deces au fost înregistrate în raioanele din centrul țării, asta în condițiile în care aici sunt și cei mai mulți locuitori.
La Anenii Noi, de exemplu, drumurile cârpite pe alocuri sau cele nereparate de ani de zile împiedică cel mai des echipele de urgență să ajungă în timp util la pacient. Există însă și alte motive: „Oamenii se adresează târziu, sună chiar în momentul în care cei care se presupune că au nevoie de asistență medicală, sunt deja decedați. Am avut cazuri când am găsit în loc de un bolnav, o persoană moartă de mai multe ore, deși noi am ajuns la destinație în câteva minute după înregistrarea apelului”, a declarat pentru Sănătate Info, Nicolae Pila, șeful Serviciului de Urgență din raionul Anenii Noi.
În același timp, directorul Spitalului de Urgență, Gheorghe Ciobanu susține că cel mai frecvent, mor în așteptarea ambulanței pacienții cu probleme cardiace, cei cu tensiune, dar și persoanele care s-au ales cu traumatisme grave care prezintă pericol pentru viață sau chiar sunt incompatibile cu viața. „Pentru ei, fiecare secundă este importantă și poate deveni letală. În astfel de cazuri, de cele mai multe ori, e aproape ireal să salvezi o viață, mai ales a celor care au suferit deja să presupunem, două atacuri de cord”, spune Gheorghe Ciobanu.
Responsabilii serviciilor de urgență mai spun că unii bolnavi nu ajung să mai fie ajutați de medicii de la ambulanțe din motiv că alți pacienți, în stare mai puțin gravă, apelează la aceste servicii mult mai des decât cei viața cărora depinde de intervenția acestor echipe. „Totul depinde de educația sanitară a omului. La noi, cei care sunt cu adevărat bolnavi, apelează mai rar la serviciile de urgență, în timp ce noi suntem permanent solicitați de cei care pur și simplu fac abuz de alcool și respectiv, au tensiune arterială sau fac atac de cord”, mai povestește Nicolae Pila.
Totodată, pentru ca medicii să ajungă la timp la solicitare, ar fi nevoie de ambulanțe noi, bine echipate. Mai mult, autoritățile ar trebui să se asigure că nimeni și nimic nu poate bloca accesul în curtea în care locuiește bolnavul sau chiar pe străzi, spune directorul Spitalului de Urgență, Gheorghe Ciobanu. „Atunci când se repară drumurile, autoritățile trebuie neapărat să creeze benzi speciale pentru ambulanțe, care există în toată lumea, dar nu și la noi. Așa va fi asigurată și operativitatea serviciilor de urgență”, este de părere Gheorghe Ciobanu.
În 2012, cele mai multe cazuri de deces înregistrate până la sosirea ambulanței, au fost în raionul Ungheni, 121 la număr.
Articole relaționate:
Serviciul AVIASAN va deveni o subdiviziune a Serviciului de Asistență Medicală Urgentă