Oxana Cebotari, medic de familie, Centrul Medicilor de Familie nr.7 din cardul Asociației Teritoriale Centru

Înainte ca să le recomand pacienților să se vaccineze, m-am informat foarte bine la această temă. Am intrat pe site-uri oficiale, precum al Organizației Mondiale a Sănătății și al Centrului European de Prevenirea și Control al Bolilor. Eu m-am confruntat cu trei cazuri în care părinții au refuzat categoric imunizarea. Un părinte nu vrea să vaccineze copilul, deoarece a citit multe studii și cărți care arată că imunizarea e inutilă. Am rugat-o să-mi trimită și mie informația. Am citit și am văzut că sunt afirmații ale unor medici din România. În text se vede și  o tentă religioasă. Acolo se descrie despre patologii, dar când se vorbește despre consecințele administrării vaccinurilor e descris în mod artistic, ceea ce pentru mine nu e credibil.

Era și o carte scrisă de un medic francez despre istoria apariției vaccinurilor. Ideea e că medicii care făceau experimente au demonstrat că acestea nu au efect și inhibă imunitatea copiilor. După asta, ei s-au gândit să facă bani prin vaccinare. Aceste texte sunt luate din anumite cărți, dar informația nu poate fi verificată, respectiv nu sunt credibile. Statistica este cea care contează și arată că din 1985 și până azi, poliomielita a fost eradicată la nivel global. La fel și variola. De asemenea, avem cazuri tot mai rare de  difterie și tetanos. De când sunt medic de familie observ că după vaccinare scade un pic imunitatea copiilor, dar dacă micuțul se află în condiții adecvate și nu răcește, acesta nu are de unde să se îmbolnăvească. Cel mult ar putea avea o infecție respiratorie, dar ușoară, fără complicații. Am încercat să conving mămicile care nu doresc să le administreze copiilor vaccinuri, măcar pe cele împotriva rotavirusului și a poliomielitei să o facă.

Chiar și copii cu epilepsie sau cu sindroame neurologice se imunizează, dacă nu au contraindicații. Copilul nu se vaccinează însă dacă are alergie, febră sau reacții adverse la vaccin, deoarece ele sunt făcute pe bază de ou embrionat. În acest caz, copilului care are alergie i se administrează preparate antialergice timp de zece zile, apoi este vaccinat.

De altfel, eu le explic pacienților că dacă vor dori să migreze cu traiul în străinătate, atunci au nevoie neapărat de vaccinuri. Au fost cazuri când părinții au plecat în Canada și au umblat să facă toate vaccinurile. De asemenea, le comunic pacienților de unde să se informeze corect. Toți copiii care au avut reacții la vaccinuri sunt cazuri aparte. Aceștia pot avea probleme ereditare.

Se mai vorbește că vaccinurile conțin metale grele, mercur, însă doza de vaccin e de 0,5 ml. Nu poate acel vaccin în care sunt proteine și antigeni (substanța străină organismului, susceptibilă să declanșeze o reacție imunitară provocând formarea de anticorpi) să fie toxice.  Ele conțin cantități mici de metale ca să conserve antigenii din vaccinuri.

Noi explicăm, dar până la urmă e decizia părinților. Sunt cazuri când stau la o familie și 40 de minute ca să le explic. Le dau timp să citească și când vin îi întreb dacă nu s-au răzgândit. Câteodată le mai aduc părinților exemplul Spaniei. O familie avea doi copii nevaccinați, care au contactat difteria. Părinții au reușit să-l salveze la timp pe cel mai mare, i-au aplicat vaccin și i-au făcut tratament, dar celălalt a ajuns la terapie intensivă. După aceasta, mămica îndruma părinții pe rețelele de socializare să nu repete greșeala ei.

Pe lângă aceasta, le explic oamenilor că niciodată nu poți ști dacă vreunul din oaspeții pe care îi primește acasă are vreo infecție, iar dacă copilul nu e vaccinat o poate contacta. Un părinte îmi spune că nu are de ce să-și facă vaccinurile, deoarece toate bolile se tratează.

Să luăm exemplul poliomielitei, care duce la paralizie generală. După aceasta părinții ce vor mai putea face, decât să regrete că nu l-au vaccinat?  De exemplu, le spun oamenilor că la noi e epidemie de hepatite. Infecția poate să decurgă fără simptome, dar când se depistează, ficatul are fibroză de gradul trei sau patru. Un vaccin poate să coste să zicem 100 de lei. Tratamentul împotriva hepatitelor e de zeci de ori mai scump. Statul îl asigură acum, dar nu se știe ce va urma și cum va fi. Atunci oamenii încep să se gândească la asta și se vaccinează. Când oamenii sunt informați ei se imunizează.

Ar fi bine ca Ministerul Sănătății să expună mai multe cazuri de patologii, în cazul nevaccinării. Noi trebuie să convingem părinții prin argumente dovedite științific.