Autor: Silvia Rotaru

Până în anul 2018 autoritățile din sănătate își propun să dezvolte, în toată țara, servicii de intervenție timpurie pentru copiii cu diverse deficiențe fizice ori mentale. La modul practic, pe lângă terapia pe care o vor oferi echipele multidisciplinare micuților cu probleme de sănătate, specialiștii urmează să-i învețe pe părinți cum să facă față situației. Din echipele multidisciplinare ar trebui să facă parte medici specialiști kinetoterapeuți, psihologi, logopezi, neurologi, pediatri, asistenți medicali și sociali. Acum, în Moldova sunt trei centre de intervenție timpurie pentru copii - „Voinicel”, Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii și Centrul „Tony Hawks”, toate în Municipiul Chișinău. Problema a fost discutată în cadrul conferinței naționale „Progrese și perspective de implementare a Serviciului de Intervenție Timpurie în Copilărie în Republica Moldova

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Serviciului de intervenție timpurie a fost aprobat de Guvern în iunie anul trecut. Obiectivele principale ale documentului constau în identificarea timpurile a tulburărilor de dezvoltare ale copiilor, evaluarea necesităților de intervenție timpurie pentru copiii cu tulburări de dezvoltare sau risc de apariție a acestora, facilitarea participării familiei sau al unui reprezentat legal al copilului și familiei la elaborarea și aplicarea unui plan individual de intervenție timpurie, etc.

Deși de la aprobarea regulamentului a trecut aproape un an, iar autoritățile își propun să dezvolte serviciul în toate raioanele Moldovei, nu există nici specialiști și nici suficienți bani pentru aceasta. Cheltuielile urmează să fie suportate de către prestatorii serviciilor de intervenție timpurie. Statul va aloca bani în limita alocațiilor prevăzute anual în fondurile asigurărilor sociale, precum și altor mijloace provenite din granturi, donații și alte surse.

 Din 2014 serviciile de intervenţie timpurie ar putea ajunge şi în spitalele raionale 

În acest an, de exemplu, serviciile de intervenție timpurie, de la 0 la 3 ani, sunt incluse în Programul Unic al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, ceea ce înseamnă că statul își asumă obligația să asigure finanțarea.

Directorul executiv al centrului „Voinicel”, Ivan Puiu, spune că pentru a putea presta servicii de calitate, instituția pe care o conduce are nevoie anual de aproximativ 2 milioane de lei. Din Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală pentru 2017 au fost alocate doar șase la sută din necesități, adică 375 de mii de lei.  De extinderea acestor centre, spune specialistul, este deosebită nevoie, pentru că astfel vor fi create verigi care ar putea face față solicitărilor venite din partea familiilor de la sate.

„Este o durere că nu avem o metode obiective de evaluare a copilului în Moldova. Se pune diagnosticul sever de dizabilitate mintală fără a avea un instrument obiectiv care ar putea să cuantifice cota de inteligență sau nivelul de dezvoltare a limbajului receptiv sau expresiv. Centrul Voinicel depune foarte multe eforturi în colaborare cu donatori străini pentru a îmbogăți această listă de teste standardizate. Noi ne împărtășim cu aceste experiențe, dar ne pare rău că suntem singurul centrul care putem face diagnosticul autismului, avem o singură persoană certificată în ADOS 2 în Moldova și mi se pare chiar un paradox că medicii, chiar și de la instituții private, trimit copii la noi ca să fie diagnosticați”, susține Ivan Puiu, director executiv al Centrului de intervenție precoce „Voinicel”.

Viceministrul Sănătății, Liliana Iaşan, a spus că dezvoltarea la scară națională a serviciului de intervenție timpurie nu necesită foarte mulți bani. Problema e în lipsa de specialiști. Mai ales în sate, unde, în lipsa pediatrilor, medicii de familie nu întotdeauna fac față sarcinii să descopere cât mai devreme o dizabilitate care impune o intervenție timpurie. „Dacă unui copil la vârstă fragedă îi va fi stabilită necesitatea intervenției timpurii, valoarea acestui copil va crește în timp, nu doar social, dar şi economic”, a subliniat viceministrul Sănătății.

Autoritățile recunosc însă că statul nu oferă, deocamdată, suficienți bani pentru dezvoltarea reală a serviciului de intervenție timpurie.

„Avem nevoie de mai mulți psihiatri în raioane, care ar fi suficient de pregătiți pentru diagnosticarea autismului, spre exemplu. Astăzi, putem spune că lucrurile s-au mai îmbunătățit, medicii sunt mai instruiți. Părinții sunt mai îngrijorați. Există Ordinul nr. 1.000 că medicul de familie ar trebui să facă screeningul copilului la 24 de luni. Dacă acum doi ani în doar 25 la sută din cazuri se făcea această triere a copiilor, acum rata de 50%”, a precizat Puiu.

Specialistul regretă totodată că până în acest moment în țara noastră, deși incidența copiilor cu autism este în creștere, nu există un protocol național pentru depistarea acestuia. În unele raioane, potrivit lui Puiu, incidența copiilor cu autism este de unul la o sută. Sunt însă și raioane, unde această incidență este chiar mai mare, în mod special fiind afectații băieții.

O altă problemă pe care o remarcă directorul de la „Voinicel” ține de costul terapiilor de reabilitare care sunt, în opinia lui, scumpe. Pentru că nu toate familiile își permit să plătească aceste terapii, mulți copii sunt „uitați” și rămân cu sechele pentru toată viața. Specialiștii susțin că dacă se intervine la timp, în 90% din cazuri, șansele de reabilitare sunt mult mai mari. Terapiile sunt costisitoare, însă o soluție ar fi instruirea mamei în terapia comportamentală.

Vom mai adăuga că primele discuții pe marginea dezvoltării serviciilor de intervenție timpurie au existat încă în 2010. Regulamentul-cadru urma să fie aprobat încă prin 2013, iar în 2014 ar fi trebuit să intre deja în vigoare. Acest lucru nu s-a întâmplat din varii motive, aprobarea lui fiind tergiversată constant.

„Primul grup de lucru privind serviciul de intervenție timpurie a fost inițiat în 2010 cu participarea Centrului PAS și cu suportul fundației SOROS, dar lucrurile s-au tergiversat, pentru că erau foarte multe divergențe, discuții”, a precizat Ivan Puiu.

„Centrul de Intervenție Precoce „VOINICEL” prestează anual servicii de intervenție timpurie pentru aproximativ 200 de copii, iar de consultații și consiliere beneficiază peste 2.000 de familii anual. Cel mai des aici se adresează părinții ai căror copii sunt cu paralizie cerebrală infantilă, sindromul Down, diverse forme de autism. De asemenea, copii cu afecțiuni genetice și cromozomiale rare, afecțiuni cu diagnostic neclar, dar cu tulburări de limbaj, și dizabilități intelectuale.

Centrul oferă următoarele servicii: evaluarea inițială a copilului, evaluarea dezvoltării copilului și evaluarea familiei prin metode standardizate, elaborarea planului individual de suport al familiei, consilierea și instruirea membrilor familiei, servicii medicale consultative(neurolog, pediatru, nutriționist), fizio-kinetoterapie, suport psihologic, servicii de stimulare timpurie și logopedie, terapie ocupațională, servicii de nursing, consultații în alegerea echipamentelor auxiliare, confecționarea atelelor.

Potrivit statisticilor la evidența medicilor se află 12.600 de copii cu nevoi speciale. Peste 6o la sută dintre ei locuiesc în zonele rurale, unde nu sunt accesibile serviciile de intervenție timpurie.

Vom preciza că Platforma E-Sănătate.MD a fost singura instituție media care a abordat subiectul serviciilor de intervenție timpurie și a făcut pledoarie pentru dezvoltarea și extinderea acestora.

 

█ Articole relaţionate: 

Sistemul de intervenție timpurie la nou-născuți trebuie îmbunătățit și actualizat, afirmă doi senatori americani 

Boli care le fură copilăria. Sute de micuți luptă zilnic pentru șansa de a trăi fără Down, autism sau alte probleme de dezvoltare 

Copii infirmi, pentru că n-au fost îngrijiți la timp. Serviciile de intervenție timpurie în Republica Moldova sunt nefuncționale