Autor: Irina Papuc
Orice act normativ și administrativ care reglementează repartizarea și gestionarea Fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală trebuie supus etapelor de transparență decizională și trebuie publicate pentru a asigura un nivel maxim de transparență. De asemenea, contractele semnate între Compania Națională de Asigurări în Medicină sunt acte administrative, deci trebuie asigurată transparența acestora, prin publicarea lor, fără limitări. Acestea sunt concluziile de bază ale analizei juridice „Accesul la informaţiile privind administrarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, prezentată astăzi la Chișinău în cadrul unei mese rotunde.
Analiza juridică prezentată astăzi confirmă faptul că autoritățile publice nu pot condiționa prezentarea unor informații financiare, nici prin invocarea secretului de stat, nici prin invocarea secretului comercial. Contractele încheiate anual de către Compania Națională de Asigurări în Medicină și instituțiile medico-sanitare publice și private sunt contracte administrative:
Natalia Roșca, consultant juridic, Casa de Avocatură Efrim, Roșca și Asociații: Orice cetățean al Republicii Moldova, cetățenii altor state care au domiciliul în Republica Moldova și apatrizii au dreptul asigurat prin lege de a avea acces la informații oficiale. Legea spune clar care sunt informații oficiale. Fondurile AOAM sunt fonduri publice, elaborarea și administrarea trebuie să se facă în mod public, inclusiv executarea și raportarea. Nu putem sub nicio formă invoca un secret de stat sau comercial. Dacă legea nu impune restricții, înseamnă că ele nu pot fi prevăzute prin acte secundare sau prin clauze contractuale”.
Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS): Centrul PAS a analizat toate paginile web ale instituțiile medico-sanitare publice contractate de CNAM, pentru a vedea cât de bine se respecta transparența în gestionarea FAOAM. Când am inițiat această activitate, un singur spital raional - cel din Cahul - avea publicat raportul financiar pe pagina web, iar la nivel municipal tot un singur spital – Spitalul Municipal Sfânta Treime. La începutul lunii noiembrie am verificat din nou toate paginile web. Vreau să vă spun că deja avem 10 raioane care publică acest tip de informații. Majoritatea spitalelor municipale publică și ele rapoartele financiare. Doar câteva instituții republicane publică astfel de date. Credem că solicitarea de asigurare a transparenței este benefică. Analiza juridică prezentată astăzi ne-a ajutat să identificăm mai multe aspecte care ulterior trebuie abordate și soluționate.
Aurel Popovici, Sindicatul Sănătatea: Credem că modificarea legislației prin asigurarea unui nivel maxim de transparență va responsabiliza entitățile care gestionează banii publici. Vedem de mai mulți ani că instituțiile medicale acumulează datorii enorme din cauza faptului că nu s-a cunoscut cum au fost finanțate acestea. Contractarea cu CNAM se face nu reieșind din necesitățile populației, ci din posibilitățile financiare ale CNAM. Din această cauză număr de cazuri stabilite pentru finanțare este depășit de numărul real de adresări ale populației asigurate. Cum se face astfel? Ce trebuie să facă lucrătorul medical? Să refuze pacientul? Nu am primit răspuns.
Valentina Stratan, deputat în Parlament, vicepreședinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie: Discutăm un subiect foarte sensibil. Banul public trebuie să fie cheltuit foarte transparent. Avem o masă critică de oameni care se asigură medical, dar care nu știe unde pleacă banii. Fiind membru al Consiliului de Administrație al CNAM nu am avut nici eu acces la unele informații. Am aflat abia în anul 2016 că pentru Institutul Oncologic nu s-a dat niciun bănuț pentru servicii de înaltă performanță, în timp ce unele instituții private erau contractate pentru aceleași servicii cu 11 milioane de lei. Eu ca și deputat și reprezentant al guvernării optez pentru transparența banilor în Sănătate. Săptămâna trecută Parlamentul a votat în a două lectură fără amendamente un proiect de lege care va obliga atât CNAM, cât și instituțiile medicale să facă publice contractele. Transparența are beneficiile ei. Un manager de spital va putea fi tras la socoteală pentru gestionarea incorectă a banilor. Sunt foarte multe avantaje
Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”: Am rămas uimit când am aflat că informații cu caracter public din domeniul Sănătății nu sunt accesibile. Este prea puțin ca să avem acces doar la informații solicitate. Voi opera cu două legi care foarte clar descriu ce avem de făcut în domeniul banului public. Prima este Legea finanțelor publice și responsabilitatea bugetar-fiscală. Articolul 23 încadrează FAOAM în politica de responsabilitate bugetar-fiscală. Conform articolului 4, se aplică obligatoriu principiile bunei guvernări, iar principiile bunei guvernări ne duc la o altă lege și anume Legea privind controlul financiar public intern. Și aici ne apropiem de elementul de bază. Orice gestionar al banului public are două responsabilități de bază: să asigure un sistem de autocontrol pentru gestionarea riscurilor în cheltuirea banului public și să organizeze un sistem de informare intern și extern pentru a ne comunica riscurile identificate în gestionarea banilor și care este programul de prevenire a riscurilor. Noi nu trebuie să alergăm după directori și să așteptăm 20 de zile pentru a ni se pune la dispoziție niște cifre. De fapt, trebuie să fie invers – orice manager este obligat să ne pună la dispoziție sisteme de comunicare care să mă ajute pe mine, în calitate de consumator, să înțeleg cum se gestionează banii publici.
Câteva constatări de bază ale analizei juridice:
- Contractele dintre CNAM cu instituțiile medico-sanitare publice şi private, contractate în cadrul sistemului AOAM, care au ca obiect distribuirea, gestiunea, executarea mijloacelor bugetare, inclusiv cele din FAOAM, sunt contracte administrative.
- Şi contractele încheiate de CNAM în cadrul FAOAM, precum şi actele normative sau administrative adoptate de CNAM (de Consiliul de Administrație al CNAM, de alte organe de conducere ale CNAM) sunt „decizii” în sensul Legii privind transparenţa decizională, deci urmează să fie supuse etapelor procesului decizional şi cu siguranţă trebuie publicate.
- Contractele administrative încheiate de CNAM cu instituțiile medico-sanitare, care au ca obiect distribuirea, gestiunea, executarea mijloacelor bugetare, inclusiv cele din FAOAM, nu sunt acoperite de secretul comercial.
- Informațiile din contractele încheiate de CNAM în cadrul FAOAM nu constituie informație cu accesibilitate limitată, deci pot și trebuie să fie puse la dispoziția solicitanților de informații, atunci când este cerută
Notă:
CNAM este singura instituție abilitată prin lege să gestioneze banii acumulați din asigurările obligatorii de asistență medicală. Acest buget este în creștere în fiecare an. În anul curent acest buget a constituit 6141657,4 mii lei (6 miliarde 141 milioane 657 mii 400 lei). Pentru anul 2018, Guvernul a aprobat Proiectul Legii Fondurilor la venituri în mărime de 6 659 025,2 mii lei (6 miliarde 659 milioane 25 mii 200 lei). Atât bugetul asigurărilor este în creștere, cât și instituțiile medicale private care beneficiază de bani publici, prin încheierea unor contracte anuale.
În total, peste 400 de instituții medico-sanitare publice și private sunt contactate anual pentru a presta servicii medicale. În pofida cadrului legal favorabil transparentizării, procesul de alocare, distribuire, contractare și raportare corespunde doar parțial principiilor declarate de transparență. Atât CNAM, cu structurile sale responsabile (Consiliul de Administrare), cât și instituțiile ce procură servicii medicale tind să ofere informații sporadice și incomplete, iar rapoartele financiare în mare parte nu sunt accesibile opiniei publice. Lipsa de transparență generează eficiență și credibilitate scăzută, or domeniul sănătății este considerat, cu regret, încă unul vulnerabil în fața riscurilor de corupție.
Centrul PAS a solicitat CNAM în repetate rânduri să prezinte contractele încheiate între Companie și instituțiile medico-sanitare publice, însă informația continuă să rămână secretă, cu excepția doar a câtorva instituții care au publicat din propria inițiativă contractele sale cu CNAM. Din acest motiv, Centrul PAS a solicitat o analiză juridică a cadrului legal, care să ne ajute să găsim cele mai mari probleme în calea transparentizării acestui proces și propunerea unor soluții viabile.
Acest eveniment are loc în cadrul proiectului „Monitorizarea repartizării și utilizării banilor din cadrul Fondurilor Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală din Moldova”, finanțat de Fundația Soros-Moldova.