Autor: Sorina Bujarov
În țările europene deșeurile toxice sunt distruse. În Republica Moldova însă acestea sunt păstrate în cutii de lemn și saci, iar specialiștii se limitează doar la monitorizarea anuală a acestora. Așa se face că în 2012, 19 persoane au decedat fiind intoxicate cu substanțe chimice și pesticide.
Pe teritoriul Republicii Moldova se găsesc peste 6.300 de tone de deșeuri toxice, adică resturi care conţin substanţe periculoase cu proprietăţi toxice sau care conţin agenţi patogeni- microbi, virusuri sau paraziți ale bolilor infecţioase. Datele prezentate de Biroul Național de Statistică arată că din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova, în 22 din ele se găsesc astfel de deșeuri. Cele mai multe au fost înregistrate pe teritoriul orașului Chișinău, unde se găsesc peste 2.100 de tone de deșeuri toxice.
După Chișinău, în raionul Căușeni se găsesc cele mai multe deșeuri periculoase pentru mediu și sănătate. Potrivit datelor, aici sunt peste 1.000 de tone de astfel de resturi. Pe locul trei se află municipiul Bălți, unde se găsesc peste 620 de tone de deșeuri ce conțin substanțe periculoase cu proprietăți toxice. În listă se regăsește și raionul Ialoveni, unde cantitatea de deșeuri cu pericol toxic pentru sănătate este de peste 454 de tone. Lista acestora poate continua, pentru, după cum arată datele, resturile industriale ce pun sănătatea în pericol se găsesc pe cea mai mare parte a teritoriului Republicii Moldova.
Majoritatea acestora fac parte din categoria I de toxicitate, adică sunt cele mai periculoase atât pentru mediu, cât și pentru sănătate. În acestă categorie intră ceanura, substanțe precum Cadniu și compușii săi, Crom și altele. Astfel de substanțe se găsesc întro cantitate de peste 3.700 de tone, adică jumătate din totalul deșeurilor toxice din Republica Moldova. Datele mai arată că majoritatea, mai exact peste 3.000 de tone, sunt resturi ale industriei alimentare și a băuturilor.
În categoria a II-a de toxicitate intră reziduurile petroliere, plumbul, mercurul, pesticidele și altele, iar în categoria a III-a de toxicitate intră pesticidele inutilizabile, dar și cele interzise.
Așa se face că în Moldova, în 2012, 684 de persoane s-au intoxicat cu substanţe chimice, dintre care zece au decedat. În același timp, 118 de persoane s-au intoxicat cu pesticide, dintre care nouă au decedat, arată datele CNSP.
Specialiștii în sănătate publică spun că aceste asubstanțe sunt periculoase, deoarece pot pătrunde în sol, apă și aer.
„Pericolul nu este atât de mare, dacă aceste deșeuri sunt păstrate corespunzător. La noi ele sunt păstrate în lăzi de lemn sau saci, în unele cazuri și în lăzi de metal, unde sunt condiții sanitare. Oricum însă, ca să reducem riscul la minimum ele trebuie distruse. În Moldova însă nici nu se pune problema creării unui depozit de distrugere a acestora, cu toate că an de an se produc tot mai multe. Noi doar monitorizăm anual păstrarea acestora”, afirmă Ion Tulgara, șef secția riscuri chimice și toxicologice din cadrul Centrului Municipal de Sănătate Publică.
Acesta mai spune însă că în unele situații, lumea nu respectă regulile simple de păstrare a acestor substanțe. Spre exemplu, lămpile cu mercur sunt aruncate pur și simplu la gunoi. În consecinţă, cele câteva grame de mercur din fiecare bec aruncat se răspîndesc în natură, mai întâi în aer, apoi în sol şi ajung în cele din urmă în apa freatică.
„Vaporii de mercur, acizii, deşeurile petroliere au o influienţă negativă asupra sistemului digestiv, celui nervos”, mai spune specialistul în sănătate publică.
O alta substanţă care nimereşte în mediul ambiant datorită neglijenţei omului este plumbul, care se conţine în bateriile auto, care sunt aruncate la gunoişte după utilizare. În atmosferă plumbul ajunge, în special, odată cu gazele de eşapament ale automobilelor.
„În organismul uman plumbul poate nimeri atunci când persoana respiră, cât și prin intermediul alimentelor. Apoi, acesta se concentrează în oase şi în păr, dar și în ficat. Acesta poate provoca anemie, precum şi tulburări ale sistemului nervos”, explică șeful secției riscuri chimice și toxicologice din cadrul Centrului Municipal de Sănătate Publică.
Articole relaționate:
Ardeii, strugurii și vinetele, cele mai contaminate produse alimentare din Moldova