Autor: Irina Papuc
Regula de a interzice vânzarea produselor dăunătoare pentru sănătatea copiilor la o distanță de 100 de metri de grădinițe, școli și licee, este subiectul mai multor discuții contradictorii. La doi ani de la introducerea în lege a prevederii, agenții economici se plâng că se confruntă cu probleme, iar Ministerul Economiei solicită ca aceasta să fie exclusă, pentru că nu ar funcționa deloc. Ministerul Sănătății însă vrea să scoată interdicția numai pentru grădinițe.
Un proiect de inițiativă legislativă a fost înregistrat la Parlament la sfârșitul anului trecut. Atunci, mai mulți deputați propuneau să fie scoasă interdicția de a comercializa produse dăunătoare pentru sănătatea copiilor la o distanță de 100 de metri de instituțiile preșcolare, motivând că aceștia nu le pot cumpăra de unii singuri și că se află tot timpul sub supravegherea adulților.
Recent, Ministerul Sănătății a dat aviz pozitiv proiectului, fiind de acord să fie exclusă această interdicție în cazul grădinițelor, dar a propus ca interdicția respectivă să fie păstrată în cazul taberelor de odihnă. În schimb, ar urma să fie introduse reguli mai stricte pentru publicitatea acestor produse. Autoritatea a propus ca minorii să nu participe în materialele publicitare pentru produsele nerecomandate copiilor.
Ministerul Economiei insistă însă ca interdicția de 100 de metri să fie exclusă în general, pentru că ar crea probleme financiare agenților economici.
„Trebuie să discutăm în general oportunitatea menținerii acestei norme. Avem o analiză detaliată a impactului post legalizare a acestei prevederi. Avem blocaje. Copii care vor ciocolată o pot cumpăra de la 100 de metri sau de la 101 metri, dar această prevedere creează 1.001 de probleme agenților economici, mai ales în sate, acolo unde știm că în apropierea școlilor sunt amplasate și punctele de alimentare publică, perfect legal. Trebuie anulată această normă, pentru că avem impact prost, iar copiii cum cumpărau ciocolată, așa cumpără și acum”, și-a exprimat opinia ministrul economiei, Valeriu Lazăr.
█ Cele mai nesănătoase produse alimentare interzise de nutriționiști
Șefa direcției comerț intern de la Ministerului Economiei, Svetlana Țurcanu, spune că prevederea inclusă în 2012, de fapt, a rămas pe hârtie, pentru că inspectorii Centrelor de Sănătate Publică verifică prea rar la ce distanță sunt amplasate magazinele. În plus, cea mai mare problemă ar fi în satele unde există un singur magazin.
„Planurile urbanistice din majoritatea satelor au prevăzut construcția celor mai importante clădiri de menire socială în centrul satului, acolo unde este școala, grădinița, primăria și magazinul. Multe sunt chiar la 50 de metri. Și apoi lista produselor nerecomandate copiilor, elaborată de Ministerul Sănătății e prea lungă. Sunt incluse aproape tot felul de ciocolată și biscuiți, ceea ce nu este normal. În plus, oamenii se pomenesc că în satul lor nu este oțet sau margarină”, spune Țurcanu, care crede că Ministerul Sănătății ar trebui să se axeze mai mult pe măsuri educative. Ea crede că agenții economici ar putea da statul în judecată pentru imixtiune în afaceri.
De cealaltă parte, specialiștii Centrului Municipal de Sănătate Publică spun că se poate găsi un consens, numai că nimeni nu vrea să cedeze deocamdată.
„Noi am propus ca lista produselor nerecomandate minorilor să fie modificată, pentru că copiii chiar nu se duc cu oțet la școală, dar să rămână o listă de bază cu produse care chiar nu trebuie să fie aproape de copii. Totodată, trebuie să existe o listă și cu produse care să fie interzise în școli. Ceea ce ține de distanță este o prevedere corectă și nu trebuie exclusă”, este de părere vicedirectorul Centrului Național de Sănătate Publică, Ion Șalaru. Problema este că responsabilii de la CNSP și Ministerul Sănătății nu pot decide, deja de jumătate de an, care produse trebuie excluse și care să rămână.
Lista produselor nerecomandate minorilor a fost aprobată prin ordin al ministrului Sănătății în 2012, ceea ce înseamnă că acestea nu pot fi vândute pe o rază de 100 de metri.
Iată ce prevede lista:
Produse alimentare cu conţinut de zaharuri de 15g şi mai mult la 100 g produs (caramele, ciocolată, bezele, conuri de zahăr, rulouri din fructe, prăjituri cu ciocolată şi cremă, brânză glazurată în ciocolată, caramel din porumb, alte produse similare).
1.Produse alimentare cu conţinut de grăsimi de 20 g şi mai mult la 100 g produs (chipsuri, hamburgeri, gogoşi, sandwich, pizza, produse prăjite în friteuză, inclusiv pateuri, cartofi prăjiţi în ulei, alte alimente preparate prin prăjire, maioneză, brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conţinut de grăsime peste 20%, mezeluri, slănină de porc şi de oaie, arahide şi toate tipurile de nuci şi alte produse similare).
2.Produse alimentare care conţin grăsimi hidrogenizate (margarina şi alte produse similare preparate pe bază de grăsimi hidrogenizate).
3.Produse alimentare cu conţinut de sare de l,5 g şi mai mult la 100 g produs (biscuiţi săraţi, covrigei săraţi, sticksuri sărate, snacksuri, alune sărate, seminţe sărate, brânzeturi sărate, alte produse similare).
4.Produse alimentare cu valoarea energetică de 300 kcal şi mai mult la 100 g produs.
5.Produse alimentare cu adaos de aditivi alimentari (băuturi nealcoolice cu adaos de aditivi alimentari, băuturi pentru sportivi, produse de preparare rapidă, gume de mestecat).
6.Băuturi energizante (cafea sau alte produse similare).
7.Condimente: oţet, muştar, piper, hrean, ketchup, ardei iuţi şi alte produse similare.
█ Articole relaționate:
Obezitatea pune stăpânire pe copiii moldoveni. Boala îi afectează din primii ani de viață