Autor: Irina Papuc
Primul studiu efectuat în Republica Moldova în privința medicilor moldoveni care au emigrat în România arată că majoritatea au căutat în statul vecin salarii mai mari și creștere profesională, lucruri pe care le-au și obținut. Dovadă a acestui fapt este că peste 60 la sută dintre aceștia nu planifică să mai revină acasă. Datele aceluiași studiu mai arată că cei mai mulți au plecat în țara vecină, fiind nesatisfăcuți de sistemul de sănătate din Republica Moldova.
Studiul care a avut drept scop elucidarea motivelor pentru care lucrătorii medicali din Moldova au emigrat în România, integrarea lor profesională și perspectiva de întoarcere, arată că cei mai mulți medicii moldoveni au ales România ca refugiu în perioada anului 2007, atunci când statul vecin a devenit membru al Uniunii Europene.
Nu se știe deocamdată exact câți moldoveni muncesc în sistemul de sănătate din România, deoarece autoritățile de-acolo nu țin astfel de evidențe, cert este că moldovenii sunt o soluție pentru suplinirea cadrelor medicale din sistemul de sănătate românesc. Chiar dacă nu poate fi cunoscut cu exactitate, datele arată o fluctuație în unele instituții medicale până la 10‑15% din totalul personalului medical.
La sondaj au participat 100 de lucrători medicali, dintre care 78 medici, 18 dentiști, doi farmaciști și doi asistenți medicali, iar fiecare dintre ei a spus că mai cunoaște între 2 și 50 de medici moldoveni care activează în România. Potrivit studiului, opt la sută din ei nu mai lucrează în sistemul medical. Aceștia s-au reprofilat din diferite motive, fie le-a fost greu să echivaleze studiile, fie și-au dorit venituri mai mari. Restul s-au angajat în aproape toate județele României și activează în sate îndepărtate unde nu existau medici de familie.
N-au suportat nepotismul și corupția
Datele studiului mai arată că principalele cauze ce i-au motivat să plece din Moldova au fost condițiile de muncă puțin motivante, remunerarea proastă, managementul ineficient, lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională, nepotismul și corupția. Unul dintre medici a povestit că a plecat din cauza faptului că doctorii în vârstă îi „impuneau să facă ture de noapte atunci când acestora nu le era comod, lipseau din ture, dormeau acasă, iar dimineața scriau în fișa pacientului numele lor”.
Astfel, susțin medicii care au emigrat în țara vecină, România a fost în viziunea lor destinația potrivită pentru creșterea profesională, salarii mai mari și instruire medicală calitativă. Totuși, o mare parte au spus că au ales România pentru că aveau rude acolo și pentru că nu există bariere lingvistice.
Aceleași date mai relevă faptul că 2/3 dintre lucrătorii medicali originari din Republica Moldova activează în instituții publice, ceilalți în sectorul privat, iar 7 la sută au reușit să‑și deschidă propria afacere. Lucrătorii medicali care și‑au deschis afaceri proprii fac parte din primele valuri migratorii, ponderea acestora fiind dublă printre medicii dentiști în comparație cu celelalte categorii de specialiști. Șapte din zece lucrători medicali au încheiate contracte de muncă cu angajatorii pentru o perioadă nedeterminată.
România le este pe plac
Circa 90 la sută dintre participanții la studiu au susținut că și‑au realizat așteptările avute înainte de emigrarea în România în ceea ce ține de o carieră de succes, îmbunătățirea situației financiare și creștere profesională. În același timp, 60% dintre respondenți sunt siguri că nu vor reveni niciodată cu traiul în Republica Moldova, iar 40% dintre lucrătorii medicali intervievați au acceptat probabilitatea de a reveni doar în momentul în care se vor înregistra schimbări importante în Republica Moldova, atât în societate (îmbunătățirea situației politice, economice, sociale), cât și în sistemul de sănătate (creșterea salariilor, crearea oportunităților de afirmare).
Studiul „Lucrătorii medicali din Republica Moldova care locuiesc și activează în România” a fost elaborat cu suportul OMS Moldova și este destinat pentru îmbunătățirea politicilor în managementul resurselor umane. Studiul este unul de tip cantitativ, dar și calitativ și s-a bazat pe anchete de tip chestionar și a interviului individual aprofundat.
█ Articole relaționate: