Autor: Irina Papuc
Colegiul Medicilor din Moldova ar putea fi structura care se va ocupa de soluționarea extrajudiciară a cazurilor de malpraxis. Cel puțin aceasta este soluția propusă de Ministerul Sănătății în proiectul noii Legi a Ocrotirii Sănătății. Pe lângă faptul că autorii legii spun chiar în aceeași lege că nu poate exista altă cale decât cea judiciară, aceștia au omis o serie de aspecte care fac absolut imposibilă stabilirea cazurilor de malpraxis de către această structură.
Articolul 100 al proiectului Legii Ocrotirii Sănătății prevede că „examinarea judiciară a cazurilor de malpraxis se va efectua de Colegiul Medicilor, care este organul competent care va stabili existența sau inexistența unui caz de malpraxis”.
Lucrările ar urma să se producă în felul următor: persoana care crede că i-a fost adus un prejudiciu în urma acordării asistenței medicale se va adresa cu o plângere la Colegiul Medicilor. Cea din urmă este obligată să o examineze în 15 zile, iar în cazuri mai complicate în termen de o lună. Examinarea se face după ce Colegiul desemnează o comisie independentă care va examina cazul. Dacă aceasta va constata că există malpraxis, va trimite cazul la comisia disciplinară a Colegiului Medicilor. La rândul ei, această comisie va convoca părțile în maxim trei zile pentru „medierea conflictului” și ”va stabili suma prejudiciului”.
În Moldova funcționează sistemul în baza greșelii
Experții atenționează că există cel puțin câteva motive care fac imposibilă implicarea Colegiului Medicilor în soluționarea cazurilor de malpraxis. Una dintre ele ar fi că se preiau elemente din două sisteme foarte diferite ca și concept și care nu pot fi aplicate în comun - cel în baza greșelii (fault systems ) și cel în lipsa greșelii (non-fault systems).
În Republica Moldova funcționează sistemul în baza greșelii. Principiile de acțiune ale acestuia sunt simple: când se vorbește despre malpraxis, acesta trebuie probat și numai așa persoana care a avut de suferit fie din cauza unui medic, fie a greșelilor produse de instituție, poate obține despăgubiri. Ca să le obțină, instanța va cere să fie făcută o expertiză medico-legală.
Totodată, legea prevede că părțile aflate într-un conflict pot apela la o tranzacție de împăcare, fără a preciza care sunt metodele și structurile de responsabile de soluționarea extrajudiciară, specifice domeniul sănătății.
„Dacă analizăm posibilitatea ca Colegiul Medicilor să examineze malpraxisul în cadrul judiciar, constatăm că acesta ar trebui să dețină un statut de putere publică. Conform Constituției acestea sunt Parlamentul, Președintele, Guvernul, Administrația publică și Autoritatea judecătorească. Este clar că Colegiul Medicilor nu se înscrie în niciuna dintre categoriile enumerate”, explică expertul Andrei Mecineanu.
Cine stabilește prejudiciul
Colegiul nu ar putea face acest lucru nici în cadru extrajudiciar.
„În soluționarea extrajudiciară, Colegiului ar trebui să-i fie delegate atribuții specifice unei puteri publice ce determină obținerea statutului de autoritate publică conform Legii contenciosului administrativ. Chiar dacă în proiectul de Lege este stipulat acest lucru, acesta oricum nu poate deține atribuțiile suficiente pentru soluționarea extrajudiciară a malpraxisului medical. Introducerea în proiectul de Lege a acestor reglementări nu este suficientă, datorită faptului că se confundă metoda de soluționare extrajudiciară cu Colegiul Medicilor, fiind propusă o metodă ce nu poate fi utilizată de către această structură. Or, membrii Colegiului nu pot fi mediatori, iar medierea nicidecum nu poate fi aplicată odată ce a fost confirmat sau infirmat un caz de malpraxis. Prin esență, nicio metodă extrajudiciară nu se aplică după ce litigiul s-a consumat”, a mai adăugat expertul.
„Făcând apel la utopie, astfel încât să aliniem o metodă de soluționare extrajudiciară cu Colegiul Medicilor, rămâne o întrebare - cum membrii Colegiului, care sunt medici, vor stabili valoarea prejudiciului și suma cu care trebuie despăgubit pacientul. Acest proces are implicații juridice, economice, de protecție socială, etc. Uitându-ne la situația din România vedem că acolo acest lucru nu le-a reușit”, a conchis acesta.
█ Articole relaționate: