Autor: Irina Papuc
Colegiul Medicilor riscă să se transforme într-o castă a profesioniștilor din medicină care se vor proteja reciproc cu orice preț și care nu le va lăsa pacienților sorți de izbândă. Este părerea juriștilor care afirmă că structura va genera situații de conflicte de interese și trafic de influență în soluționarea cazurilor de malpraxis medical. Lucrurile sunt simple – doctorii vor examina un caz de malpraxis în care va fi vizat un coleg de-al lor. De câtă imparțialitate vor da dovadă nu este clar, întrucât la etapa actuală nu există la nivel legislativ prevederi care să spulbere toate aceste temeri.
Câte șanse de câștig ar avea un pacient care a rămas cu sechele sau fără un organ funcțional din cauza unui doctor dacă va depune o plângere la Colegiul Medicilor din Republica Moldova, e greu de spus. Pe lângă faptul că nu a fost aleasă corect instituția care să se ocupe de soluționarea cazurilor de malpraxis și nici procedura de soluționare, există un alt aspect care le trezește suspiciuni juriștilor. Este vorba despre generarea conflictelor de interese, iar acesta ar putea fi unul dintre cele mai convingătoare motive de ce un pacient nu va putea obține niciodată câștig de cauză.
„La modul practic Colegiul Medicilor urmează să examineze o plângere împotriva unui membru al acestei structuri. Din păcate în Moldova există o tradiție înrădăcinată de trafic de influență și mai puțin obișnuința de recuzare a unei persoane care este subiectul unei plângeri. Există un risc evident de conflict de interese, or știm bine cu ce se finalizează de obicei examinarea unui caz în care a fost implicată direct persoana vizată în plângere”, explică jurista Olesea Perean. Astfel, pe lângă faptul că doctorii se ghidează destul de mult de așa-zisul principiu al solidarității, când doctorii nu vor să-și „trădeze” colegii de muncă, prietenii, foștii colegi de facultate, nu există regulamente clare care ar explica exact în ce mod Colegiul Medicilor va examina un caz de malpraxis, cu toate etapele sale, și mai ales cum va evita conflictul de interese.
„Aceste aspecte sunt soluționate foarte ușor în alte state în care o structură profesională are rolul de a apăra și totodată de a sancționa membrii acesteia. Este foarte important să există o prevedere care impune autorecuzarea persoanei care este subiectul unei plângeri, astfel încât examinarea cazului de malpraxis să fie realizată obiectiv. În plus, nu am văzut regulamente după care să ne fie clar cum vor fi soluționate cazurile de malpraxis, cine se va ocupa de asta, care sunt obligațiile și responsabilitățile celor implicați în acest proces. La această etapă nu este clar niciunul dintre aceste aspecte”, mai explică Perean.
Conflictul de interese într-o structură profesională a doctorilor a devenit un subiect sensibil după ce Colegiul Medicilor din România, instituție care acționează după modelul propus de autoritățile noastre, nu a înregistrat impactul dorit în soluționarea cazurilor de malpraxis. Din 2007 Colegiul nu a pronunțat niciun caz de malpraxis, iar sancțiunile doctorilor s-au limitat la mustrări cu recomandări de cursuri și foarte rar cu suspendarea temporară a dreptului de practică sau excluderea din Colegiu. Și acestea sunt foarte rare dintre miile de plângeri înregistrate. De fapt, prin sancționarea unui doctor un caz de malpraxis nu este soluționat, întrucât structura nu poate stabili mărimea prejudiciului, pacientul fiind nevoit să meargă totuși în instanță și să parcurgă calea clasică.
Articolul 190 al Codului Civil prevede că organizațiile trebuie să evite în activitatea lor conflictul de interese. Acesta este soluționat de obicei prin repararea prejudiciilor.
█ Articole relaționate: