Redactor: Irina Papuc
Tratamentele care stimulează creierul prin controlul motivației și nivelurile de dopamină, ar putea fi eficiente în tratamentul depresiei, însă riscurile s-ar putea să depășească beneficiile.
Un tip special de tratament a demonstrat rezultate promițătoare, care au un efect imediat asupra pacienților care suferă de lipsă de motivare, depresie, sau de tulburare bipolară. Tratamentul, cunoscut sub numele de stimulare magnetică transcraniană influențează starea de spirit, cred cercetătorii de la Spitalul McLean, care au publicat un studiu în Biological Psychiatry.
Stimularea magnetică transcraniană este o formă de tratament de stimulare a creierului sau stimulare profundă a creierului, utilizată pentru a trata depresia sau maladii precum Parkinson. Metoda implică plasarea electrozilor mici în partea creierului care monitorizează starea de spirit, dopamina, serotonina, și motivația, și apoi implantarea unui stimulator în piept pentru a activa acești electrozi. Astfel, metoda poate perturba activitatea anormală a creierului, tratarea bolilor, cum ar fi Parkinson, sindromul Meige sau distonia.
Având în vedere că tratamentul nu este foarte comun, iar cercetările privind eficacitatea acestuia au demonstrat rezultate diferite, medicii încă percep stimularea ca pe o formă alternativă de tratament pentru depresie, în timp ce medicația și terapia cognitiv-comportamentală sunt considerate tratamentele de top.
Michael Rohan, un fizician de la Brain Imaging Center Spitalul McLean și lector la Harvard Medical School, anunța într-un comunicat de presă. „Această metodă utilizează câmpuri magnetice mai mari decât câmpurile electromagnetice utilizate în terapia electroconvulsivă. Cu alte cuvinte, rezultatele terapiei se pot vedea mult mai repede decât în cazul altor forme de stimulare cerebrale sau medicația antidepresivă regulată”, a explicat acesta.
Rohan a fost studiat mai mult de un deceniu metoda de stimulare craniană cu frecvență scăzută și atunci a crezut că acesta poate fi un progres în tratamentul depresiei. În cel mai recent studiu al său, a implicat 63 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, care au fost diagnosticați cu tulburări depresive majore. 34 de participanți au suportat stimularea magnetică de frecvență joasă, în timp ce 29 au trecut printr-un proces care nu a implicat de fapt stimularea creierului. Cercetătorii au descoperit că grupul care a suferit stimularea creierului a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a stării de spirit, doar după un tratament de 20 minute. Cu toate acestea, cercetătorul recunoaște că mai este nevoie de o serie de teste pentru a demonstra eficacitatea acestuia sau aplicarea în comun cu o serie de medicamente.
█ Analgezicele și antidepresivele cresc riscul de demență
Care sunt riscurile stimulării profunde a creierului
Unele dintre efectele secundare și riscurile potențiale - cum ar fi infecțiile sau iritațiile pielii cauzate de stimulatorii implantați în piept, amorțeala sau alte senzații ciudate, sângerarea la nivelul creierului în timpul intervenției chirurgicale sau chiar convulsiile - ar putea depăși cu mult beneficiile. Desigur, orice procedură care implică intervenții chirurgicale pe creier prezintă riscuri, iar aceasta nu este o excepție.
În plus, în pofida faptului că această metodă are scopul de a trata rapid simptomele, este nevoie de până la șase luni, perioadă post-operatorie, ca pacienții să obțină „rezultate optime”.
█ Articole relaționate:
Un test de sânge ce poate anticipa debutul bolii Alzheimer ar putea fi disponibil în doi ani