Autor: Virginia Dumitraș
La aniversarea de un deceniu de activitate a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, autoritățile, dar și șeful CNAM au făcut bilanțuri optimiste, dar au vorbit și despre planurile de viitor privind lupta cu plățile neformale. Totodată, șefii de spitale din raioane spun că mai sunt multe de făcut și au venit cu recomandări către CNAM, dar și către autorități.
Îmbrăcați la patru ace, reprezentanții ai instituțiilor medico-sanitare, sectorului neguvernamental, dar și autorități, reprezentanți ai organizațiilor internaționale au sărbătorit astăzi 10 ani de aplicare a sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Adunați în sala unui hotel de lux din Capitală, după ce a fost intonat imnul de stat, reprezentanții CNAM au făcut totalizările unui deceniu de activitate reamintind principalele reușite.
Printre acestea s-au enumerat creșterea numărului moldovenilor cu asigurări obligatorii, care a ajuns la peste 83%, a spectrului de servicii medicale precum cele de urgență, primare, de ambulatoriu, spitalicești, de îngrijiri la domiciliu, a medicamentelor compensate oferite în proporție de 50 de procente, de 70 de procente și integral, dar și modernizarea infrastructurii și a echipamentului medical.
„Avem realizări multe, apreciate de către experți internaționali. Republica Moldova este un model pentru mai multe state care doresc să-și implementeze sistem de asigurări obligatorii în țările lor. De exemplu: Ucraina, Mongolia, Tadjikistan, state din America Latină, inclusiv Rusia a preluat o serie de mecanisme din țara noastră“, susține Mircea Buga, directorul general al CNAM.
Tot el recunoaște însă că mai e mult de muncă în schimbarea mentalității lucrătorilor medicali din sistemul de sănătate, cât și a persoanelor asigurate. „Pe lângă faptul că noi trebuie să ne cunoaștem drepturile, să cerem executarea acestora de către instituțiile statului este bine să ne cunoaștem și obligațiile pentru acest sistem de care depinde tratamentul acestei țări“, a explicat Mircea Buga.
Totodată, deși evită să dea explicații, șeful CNAM spune că în perioada următoare vom vedea și cum CNAM împreună cu oamenii legii vor lupta cu adepții plăților neformale. „Vom lupta dur cu plățile duble și neformale, iar campania lansată recent este doar primul element. Avem acorduri de colaborare încheiate și cu instituțiile statului din domeniul dreptului și veți vedea în continuare acțiuni foarte ferme în acest domeniu. Pe noi ne îngrijorează acest moment. Cum? O să vedeți în continuare – mecanisme frumoase implementate ad-hoc. Aceste plăți neformale discreditează sistemul de asigurări medicale obligatorii și acest lucru ne doare“, a conchis directorul general al CNAM.
Discursuri despre CNAM au ținut, în primul rând, invitații evenimentului. Printre aceștia fiind și liderul PLDM, Vlad Filat, pe care Mircea Buga l-a prezentat în calitate de „susținător al CNAM“ și de „fost premier într-o perioadă deloc ușoară“. Am încercat să aflăm importanța prezenței unui șef de partid la totalizările CNAM. „Mă grăbesc“, ne-a răspuns Mircea Buga.
„Schimbări s-au făcut, dar mai avem nevoie de foarte multe“
La eveniment a participat și ministrul Sănătății, Adrei Usatîi, vicepreședintele Parlamentului, Liliana Palihovici, dar și fostul ministru al Sănătății, Vladimir Hotineanu. Un discurs încurajator a ținut și Jarno Habicht, şeful Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova.
Chiar dacă i-au aclamat, reprezentații instituțiilor medicale vin cu recomandări față de CNAM, dar și față de Ministerul Sănătății. „Schimbări s-au făcut, dar mai avem nevoie de foarte multe. Mai e nevoie de investiții în infrastructură, vrem să modernizăm departamentul de urgență și un bloc unde sunt două secții: neurologia și pediatria. Poate ar trebui în interior de prerepartizat finanțările la diferite fonduri. Anii precedenți s-a investit foarte mult în medicina primară, iar acum ar trebui de pus accent pe medicina spitalicească pentru a crea servicii performante și de o înaltă calitate. Ar trebui să lucreze și fondul de profilaxie ca să implementăm în mintea cetățeanului că trebuie să prevină maladiile, pentru că la noi oamenii ajung cu probleme grave la doctor“, spune Lidia Crăciun, directorul spitalului din Ungheni.
Tot ea speră că autoritățile se vor gândi și la motivarea specialiștilor. „Ar trebuie să îmbunătățim și salarizarea tinerilor specialiști în crearea unor facilități de a menține tinerii în sistem ca oamenii să nu plece din țară. De exemplu, noi ducem lipsă de reanimatologi, pediatri și neonatologi“, spune Lidia Crăciun.
Despre aceeași problemă vorbește și șefa spitalului din Cimișlia. „Lipsa cadrelor medicale în mediul rural este o povară financiară asupra instituțiilor se asistență specializată cât și de spital, deoarece pacientul ajunge la noi în regim de urgență. Ar fi bine ca banii să fie reorientați spre instituții în funcție de disponibilitate, adică să se ofere bani acolo unde se duce de fapt pacientul. Noi, de exemplu, avem nevoie de aproape 20 de medici specialiști: imagiști, pediatri, ginecologi“, spune Mariana Florea, directorul de la spitalul raional Cimișlia.
În Republica Moldova, sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală (SAOAM) a fost implementat în 2004. De atunci prețul asigurării a crescut de la 1.000 de lei în 2004, până la 4.056 de lei în 2014.
█ Articole relaționate:
Guvernul a stabilit majorarea bugetului CNAM. Va crește însă și deficitul