Autor: Virginia Murariu
Astăzi este Ziua europeană se informare cu privire la utilizarea antibioticelor. Specialiștii spun că mulți moldoveni decid să se trateze singuri, atunci când au o problemă de sănătate. De multe ori, chiar și la o răceală banală își administrează antibiotice, iar ulterior dezvoltă rezistență, fiind nevoiți să ia pastile din ce în ce mai puternice pentru a avea rezultate. În acest circuit intră și medicii care prescriu antibiotice, dar și farmaciștii care nu tot timpul informează pacienții. Ar trebui să fim mai responsabili și să nu acceptăm antibiotice așa ușor, spun specialiștii în sănătate publică.
Maria L. este printre cei care au simțit pe proprii copii cum se formează rezistența la antibiotice. Are doi copii, unul de 3 ani și unul de un an și jumătate. „Am de multe ori probleme cu băiatul mai mare, face faringită, angină, răgușește și are febră. Am fost la medic și ne-a dat Augmentin. Asta ne dă de fiecare dată. I-am dat și nu l-a ajutat, era mai rău. M-am dus iarăși și ne-a prescris un preparat mai puternic, i l-am dat și i-a provocat diaree, nu l-a ajutat cu nimic. Am fost iarăși la medic și i-a făcut injecție în mușchi cu un antibiotic mai puternic. A trecut o săptămână și jumătate și am revenit la aceeași problemă și iar ni s-a pus injecție. Ni s-a recomandat să facem vaccin antigripal pe iarnă. Deja rămâne să vedem ce vom face“, povestește tânăra mămică.
Maria spune că anterior a încercat să-și trateze copilul singură prin metode naturiste, iar mai apoi cu antibiotice recomandate la farmacie. „I-am dat antibiotice singură fără a merge la doctor. M-am dus la o farmacie și mi s-a spus ce l-ar ajuta. A avut rezultat, dar când ni l-a recomandat doctorul copilul era deja rezistent la acest antibiotic“, susține Maria L. Ne-a explicat și din ce cauză nu s-a dus de la bun început la un medic. „M-am săturat de drumurile la medici, trebuie să stai cu orele în șir la ușă, ca în final să-ți prescrie ceea ce ți-a dat data trecută“, accentuează tânăra.
Specialiștii în sănătate publică susțin că întrebuințarea frecventă a antibioticilor și ulterior dezvoltarea rezistenței nu sunt probleme recente. De vină nu sunt doar pacienții, dar și medicii și farmaciștii. „Moldovenii au rezistență diferită în diferite tipuri de agenți patogeni. De exemplu, la Escherichia coli, care este frecvent întâlnită și este agentul patogen la multiple infecții urinare – a fost depistată la grupa cefalosporinelor, la antibioticul Cefatoxin rezistența pacienților e de 36.5%. La aminoglicozite, la Agentomicin – rezistența este de 22.3 procente. Sunt antibiotice care se utilizează în tratamentul maladiilor bacteriene“, explică Ecaterina Busuioc, epidemiolog în cadrul Centrului Național de Sănătate Publică.
În cazul în care vă tratați singuri acasă cu antibiotice, fără a vizita un medic, fără o rețetă, organismul dezvoltă o rezistență la anumite pastile, care nu-și vor face efectul atunci când chiar veți avea nevoie și veți fi nevoit să apelați la antibiotice mai puternice. Rezistența o putem dobândi și în alte cazuri. „Problema rezistenței la antibiotice este o problemă intersectorială și nu ține doar de domeniul de sănătate. Sunt utilizate antibiotice și în domeniul agrar și veterinar. Noi putem face rezistență la antibiotice și utilizând produse agricole sau veterinare tratate cu antibiotice“, explică Ecaterina Busuioc.
Circuitul este continuat însă de farmaciștii care vând antibiotice, dar și de unii medici care le prescriu și în cazul în care am putea scăpa de o boală și fără ele. „Mai ales în perioada rece a anului avem simptome asemănătoare cu infecțiile bacteriene, dar unele probleme sunt de origine virală. Nu merg la medic, dar își autoadministrează medicamente pentru că le-au rămas de la un alt tratament, iar aceasta este cel mai grav în formarea rezistenței“, susține specialista.
Potrivit ei, la nivel național sunt studii științifice ce vizează autoadministrarea medicamentelor, nu și un studiu național ce ne-ar putea spune cât la sută din populație se tratează la domiciliu și merg la farmacie fără rețeta doctorului. „O statistică de rutină nu avem. Aceasta intră în responsabilitatea altor sectoare din sănătate. O astfel de statistică de rutină nu se face nici în alte țări, se fac studii“, a declarat Ecaterina Busuioc.
Chiar și așa sunt mai multe soluții care ar putea convinge oamenii să uite de antibiotice și să se adreseze mai des la doctori. „Comunicarea medicilor cu populația. Să știe că marea majoritate a infecțiilor nu sunt provocate de bacterii și că infecțiile virotice nu prevăd tratamentul cu antibiotice și că antibioticele nu sunt un remediu pentru tot ce-l deranjează pe pacient. Nu trebuie să apeleze la antibiotice atunci când au o gripă banală, deoarece pe viitor nu vom avea remedii pentru tratamentul antimicrobian“, susține specialista de la CNSP.
O altă soluție ar i și o campanie națională, reprezentanții Centrului Național de Sănătate Publică susțin însă că nu au bani. „Deocamdată avem pași mărunți de a informa populația prin intermediul medicilor care la rândul lor sunt informați în cadrul atelierelor, la zilele specialiștilor, la cursuri etc. Am avea nevoie de mulți bani. De exemplu după experiența Suediei, această sumă ar depăși bugetul prevăzut pentru prevenire alocat de către Compania Națională de Asigurări în Moldova. Acum încercăm să sensibilizăm comunitatea cu bani puțini“, conchide Ecaterina Busuioc.
Estimările efectuate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor arată că, în Uniunea Europeană infecțiile cu bacterii rezistente sporesc cheltuielile pentru sănătate cu circa 1,5 miliarde de Euro pe an. Peste 380 mii de europeni contactează anual infecții cu bacterii rezistente la antibiotice, iar 25 mii persoane decedează anual din cauza epuizării tuturor resurselor terapeutice.
█ Articole relaționate:
Când se recomandă administrarea antibioticelor
Medicii americani prescriu greșit antibiotice puternice
-