Autor: Sorina Bujarov
Vaccinurile împotriva hepatitelor virale, poliomelitei, tuberculozei, difteriei sau altor maladii au scopul să dezvolte în organismul nostru anticorpi care să poată lupta cu infecțiile ce provoacă aceste boli. Specialiștii atenționează însă că, în unele cazuri, vaccinurile pot dăuna copiilor, și sunt cotraindicate. În Moldova însă unii medici exagerează cu contraindicațiile pentru vaccinare și refuză să imunizeze copiii din motive neargumentate științific.
Un studiu elaborat de specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică scoate în evidență cele mai frecvente contraindicații neargumentate pentru vaccinarea copiilor la care recurg doctorii.
Astfel, cel mai des, medicii au refuzat să imunizeze copiii pe motiv că aceștia suferă de encefalopatie (boli sau defecțiuni cerebrale). Este vorba despre aproximativ 70 la sută dintre refuzurile neargumentate depistate de specialiștii în sănătate publică. Aproximativ 14% din vaccinări au fost amânate pe motiv că micuții au hemangiome, adică tumori vasculare de natură benignă, care apar încă din primele zile de viață. Peste 11 la sută dintre copiii, participanți la studiu, nu au fost imunizați din cauză că medicii au considerat că anemia de care suferă este o contraindicație pentru a le face vaccinul.
Specialiștii spun însă că majoritatea copiilor cu astfel de probleme de sănătate pot fi imunizați. De exemplu, micuții cu encefalopatii pot fi vaccinați, dacă aceștia urmează un tratament împotriva maladiei sau dacă boala nu este în faza de acutizare. „Dacă copilul urmează tratamentul indicat de medic și dacă deja se observă că starea lui se ameliorează atunci vaccinul poate fi administrat. În cazul maladiilor neurologice însoțite și de convulsii vaccinul poate fi efectuat la șase luni de la ultima convulsie. Nici anemia nu este o contraindicație pentru vaccinare. Doar în cazul în care este vorba despre anemie severă, atunci vaccinul se amână până starea copilului se stabilizează. Astfel de cazuri însă sunt foarte rare”, explică Georgeta Gavriliță, medic de familie la un Centru de Sănătate din Chișinău.
Aceasta mai precizează că vaccinarea este contraindicată, atunci când copilul suferă de epilepsie, maladii oncologice, este HIV-pozitiv, etc. „Pe lângă acestea, imunizarea trebuie anulată, atunci când copilul a suferit șocuri anafilactice de la alte vaccinuri, adică dacă este alergic la ele. De asemenea, dacă imunitatea copilului este foarte redusă și micuțul ia imunosupresoare. Nu trebuie imunizate nici persoanele alergice la ouă de găină”, a mai adăugat Medicul Gavriliță.
Și pediatrii spun că, în funcție de patologiile copiilor, vaccinarea fie trebuie amânată, fie anulată definitiv. „Vaccinul este o contraindicație pe termen lung, dacă micuțul are febră, maladii cronice acutizate, etc. De obicei, în astfel de cazuri vaccinul poate fi amânat cu maxim 10 zile. Imunizarea poate fi amânată pe un termen mai lung din cauza maladiilor cronice sau atunci când cantitatea de hemoglobină din sânge este sub 110 gr, când copilul are hemangiome (cheaguri de sânge în corp), care se tratează fie chirurgical, fie descompun de la sine. Vacinarea trebuie anulată definitiv în cazuri de epilepsie, alergii la vaccinuri, cancer de diferite tipuri, etc.”, a precizat pediatrul Stela Cumpănă.
În cazul în care vaccinarea este amânată, și astfel se depășește calendarul de vaccinare, copilul este consultat de comisia imunologică, care stabilește un program de vaccinare individual. Specialiștii precizează că, de obicei, imunizarea se amână din cauză că anticorpii din vaccinuri ar putea genera diferite reacții în organismul copiilor cu diferite maladii, care îi pot lăsa chiar infirmi.
Specialiștii de la Centrul Național de Sănătate Publică susțin că fiecare vaccin are contraindicațiile sale, iar medicii trebuie să țină cont de ele.
„Fiecare preparat are contraindicațiile sale. Atunci când imunizează copiii, medicii trebuie să citească fișa de însoțire a vaccinului, unde sunt scrise aceste contraindicații. În calendarul de vacinare, care este actualizat în fiecare an, de asemenea, se găsesc aceste contraindicații. Medicii trebuie să țină cont doar de ele, pentru că aceste informații vin de la OMS, care strânge date despre reacțiile adverse ale vaccinurilor din lumea întreagă”, a afirmat Constantin Spânu, vicedirector la CNSP.
Studiul a cuprins 510 copiii cu vârsta între 15 și 26 luni. Potrivit Biroului Național de Statistică, dacă acum cinci ani aproape toți copii din țară, mai exact 99,1%, erau vaccinați împotriva infecțiilor incluse în Programul Național de Vaccinare, în 2011 numărul acestora era cu un procent mai mic, iar în 2012 - cu aproape două procente. În Republica Moldova, Programul Național de Vaccinare include 31 de vaccinuri împotriva la 13 maladii infecțioase – hepatite virale, tuberculoză, poliomielită, infecției Hib, difterie, tetanosului, tusa convulsivă, rujeola, oreonul, rubeola, infecția cu rotavirus și infecții cu pneumococi.
█ Articole relaționate:
3,3 milioane de vieți salvate de malarie în urma eforturilor Guvernelor lumii
Specialiștii vorbesc pentru prima oară deschis despre riscurile vaccinării copiilor