Autor: Irina Papuc
Avem legi, însă nu suntem gata să le punem în aplicare. Vorbim despre cel puțin un caz când autoritățile din sănătate nu sunt gata să le asigure pacienților dreptul la sănătate, așa cum prevăd normele legale. Este vorba despre acoperirea cheltuielilor pentru exoprotezele și implanturile mamare și pentru reabilitarea pacienților cu tumori maligne ale capului și gâtului.
Legea Ocrotirii Sănătății a fost completată pe data de 20 iunie cu câteva articole care prevăd acoperirea în baza poliței a cheltuielilor pentru exoprotezele și implanturile mamare, reabilitarea chirurgicală și protetică a pacienților cu tumori maligne ale capului, gâtului și ale aparatului locomotor. În termen de trei luni însă Guvernul trebuia să prezinte Parlamentului propuneri privind punerea în aplicare a legii și aducerea acesteia în concordanță cu restul actelor legislative.
Din 20 iunie și până acum însă lucrurile nu s-au mișcat aproape deloc. Deși au trecut șase luni, pacienții nu primesc protezele promise, iar procesul ar putea dura încă cel puțin trei luni.
De exemplu, pacientele care au suferit o operație de mastectomie ar trebui să aștepte până în februarie sau martie până vor obține o exoproteză, iar despre implanturi, în general, pare să fie prea devreme de vorbit. „Am trimis solicitări la toți medicii oncologi din țară ca să verifice statisticile pe care le au. Am făcut calculele și urmează să le expediem, pentru ca să fie făcută licitația publică. Am calculat că vom aveam nevoie de aproximativ 1.500 de exoproteze, pentru femeile operate recent, dar și pentru cele care așteaptă zeci de ani. Este foarte greu de efectuat astfel de calcule, oricum majoritatea sunt de mărimea 3 și 4”, spune medicul Vasile Jovmir, de la Institutul de Oncologie. Pe lângă cele 800 operate anual, mai sunt luate în evidență alte 2.500 care sunt sănătoase acum, dar care au rămas fără unul dintre sâni.
Totuși, acum vorbim despre exoproteze - acele dispozitive care sunt amplasate în lenjerie, pentru a masca lipsa sânului. Cât despre implanturi, lucrurile nu sunt atât de simple.
„Institutul nu face acum reconstrucție mamară. Astfel de operații se fac numai la privați, deși specialiștii de aici au experiență în astfel de operații. Lucrăm în acest sens acum. Totuși implanturile sunt foarte scumpe, iar acestea trebuie să fie individuale pentru orice pacientă. Trebuie să stabilim pentru care sân este, despre ce mărime este vorba. Nu poți cumpăra o cantitate mare, ca și o tonă de medicamente. Deocamdată, vom procura exoproteze”, a precizat Jovmir.
Deși ar fi trebuit să le rezolve problemele, noua lege le complică munca unor medici. De exemplu, singurul Centru de protezare oro-maxilo-facială existent în Republica Moldova, va putea obține finanțare numai pentru pregătirea protezelor celor cărora le-au fost extirpate organe din cauza tumorilor maligne, nu însă și în alte circumstanțe. „Este teribil, pentru că la noi vin pacienți care au nevoie de proteze, dar care și-au pierdut un ochi sau alt organ din alte motive. Ei nu le mai pot obține gratuit și asta nu se mi se pare corect. Trebuia să se facă altfel contractarea, fiindcă suntem singurul centru din republică de acest gen”, spune și chirurgul Rodica Mândruța-Stratan. Medicii de aici încă au probleme cu identificarea materialelor pentru pregătirea protezelor, pentru că unele nu se găsesc în Moldova, iar medicii sunt nevoiți să caute parteneri care ar fi dispuși să le importe. Problemele sunt generate de cantitățile mici care sunt cerute, iar asta prezintă interes pentru companii.
Anual, în Republica Moldova aproximativ 100 de oameni sunt diagnosticați cu tumori în regiunea capului și 50 – cu tumori ale sistemului osteoarticular. De proteze ale aparatului locomotor ar avea nevoie aproximativ 75 de oameni în fiecare an. Directorul Institutul Oncologic, Victor Cernat nu a răspuns la apelurile noastre, pentru a explica de ce întârzie procurările, iar CNAM nu a explicat până acum câte resurse ar putea fi alocate pentru aceste proteze.
█ Articole relaționate: