Redactor: Elena Cioina
În România, lipsa respectului pentru pacienţi tinde să devină o boală incurabilă. Peste o treime dintre spitale nu îndeplinesc condiţiile elementare de igienă, conform Ministerului Sănătăţii. Mai grav, jumătate dintre decesele înregistrate în spitale puteau fi evitate, arată Eurostat. De ce am ajuns să ne temem să mergem la medic aflăm acum dintr-un reportaj special marca Din|interior, realizat de Digi24.
„Dacă ar fi să aplicăm toate criteriile pentru clădirile de spitale da, probabil 80% ar trebui închise! Nu putem să facem asta”, a declarat Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății din România.
Vom începe însă, ancheta noastră, cu un caz fericit. Un spital din provincie reușește să combată, cu succes, infecțiile nosocomiale. Spitalul Județean de Urgență Zalău deține o stație de sterilizare a ustensilelor medicale unică în România. Fiecare pacient este îngrijit cu o trusă proprie, hrana este preparată în funcție de diagnostic, iar personalul medical urmează cursuri de perfecționare în Marea Britanie.
„În centrul atenției trebuie să fie pacientul. La finalul muncii noastre să avem satisfacția că pacientul a plecat în siguranță din spital, că nu a luat încă o infecție pe lângă cea cu care a venit”, afirmă Ramona Marincaș, director de îngrijiri, Spitalul Județean de Urgență Zalău.
Spitalul Județean de Urgență Zalău este însă o excepție. În România, peste o treime dintre unitățile medicale nu asigură condiții igienico-sanitare corespunzătoare, conform datelor Ministerului Sănătății. Pacienții sunt înghesuiți în saloane insalubre, iar grupurile sanitare nu au apă caldă și săpun și ajung adevărate focare de infecție.
„E vorba de cel mai minimal bun simț. E vorba de indolență. E vorba de lipsă de interes pentru binele pacientului”, afirmă Vlad Voiculescu.
Potrivit Eurostat, România este ţara europeană care înregistrează cea mai mare rată a deceselor în spitale care puteau fi evitate. „Deci pentru acei morți nimeni nu răspunde. Aici este paradoxul. Deci toți suntem curați ca lacrima, dar oamenii mor”, afirmă Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
„Eu vin dintr-un sat din Dâmbovița. Dacă pun o gospodină strașnică de la mine din sat o să facă o treabă mult mai bună decât mulți dintre managerii care au fost în acele spitale”, a precizat ministrul Sănătății.
Atenție! Cade tencuiala!
La Arad, pacienții sunt internați în clădiri care aproape că se dărâmă peste ei.
Spitalul Județean de Urgență Arad. Zeci de pacienți sunt internați în clădiri vechi, cu risc seismic. În urma ploilor din vară, apa s-a infiltrat în tavanele maternității și ale secției TBC și au căzut bucăți din tencuială. Doar norocul a făcut să nu se întâmple o tragedie.
„Și viața pacienților și a cadrelor medicale este pusă în pericol.
Tot timpul mă tem că s-ar putea produce o tragedie aici și de asta ținem situația sub observație permanent și ne preocupăm de relocarea acestor secții”, spune pentru Digi24 Mihai Șeran, șeful serviciului Managementul Spitalelor al Consiliului Județean Arad.
Spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Arad. Reprezentanții instituției susțin că nu pot realiza investiții majore, întrucât clădirile maternităţii şi ale secțiilor TBC și Boli infecțioase sunt în curs de retrocedare. Din cauza intereselor imobiliare, pacienților nu le sunt respectate drepturile legale de a beneficia de condiții optime de cazare și tratament.
Împreună cu reporterii Din|interior, managerul spitalului, Mirandolina Prișcă, a verificat ce probleme întâmpină pacienții. Ne aflăm în Secția Boli Infecțioase, care funcționează într-o clădire veche, de peste 50 de ani. Bolnavii sunt internați în saloane pline de igrasie, cu faianță căzută, iar mobilierul este vechi.
Reporter: De ce trebuie să îi țineți pe pacienți în aceste condiții?
„Acum s-a întâmplat. Avem și saloane care nu sunt în halul acesta aș putea să spun că la ploaia aceia de acum o lună și ceva din Arad, fiind foarte vechi acoperișul, s-a infiltrat, a curs apa”, răspunde Mirandolina Prișca, managerul Spitalului Județean de Urgența Arad.
Reporter: Sunteți mulțumită de condițiile din spital?
„Pe mine nu mă deranjează aia... (n.r. - igrasia)”, răspunde pacientul.
Reporter: Considerați că drepturile lor ca pacienți sunt respectate într-o astfel de situație?
„Astea sunt condițiile pentru moment”, afirmă Mirandolina Prișcă.
În grupurile sanitare lipsește săpunul.
Reporter: Aș dori să mă spăl pe mâini, îmi puteți arăta cum?
„Aici este o scăpare, într-adevar”, răspunde Mirandolina Prișcă.
„Nu îți trebuie studii ca să îți dai seama că dacă ai o chiuvetă, acea chiuvetă ar trebui să aibă și un săpun lichid acolo. Deci nu își trebuie asemenea titluri ca să înțelegi că personalul trebuie să se spele pe mâini înainte să pună mâna pe bolnav”, susţine ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.
Clădirea în care funcționează secția Boli Infecțioase este revendicată de Forumul Democrat al Germanilor din Arad. Din acest motiv, reprezentații spitalului susțin că nu pot realiza investiții majore. Între timp, din cauza condiților improprii, tot mai mulţi arădeni, care suferă de boli contagioase, refuză internarea și pot deveni un pericol pentru ceilalți cetățeni.
Am mers în secția TBC. Clădirea a fost retrocedată Arhiepiscopiei Aradului, instituție căreia spitalul îi plătește, lunar, o chirie de 3.000 de euro. În calitate de proprietar, Arhiepiscopia nu a investit, până în prezent, niciun ban pentru consolidarea edificiului.
„Nu s-a investit în imobil având în vedere faptul că acest imobil nu știm exact cât va mai fi folosit de spitalul TBC și nu știm ce destinație va avea în viitor”, a explicat pentru Digi24 Gabriel Mariș, consilier social, Arhiepiscopia Aradului.
În lipsa investițiilor, pacienţii cu probleme respiratorii grave sunt nevoiți să facă efort fizic și să urce și să coboare scările pentru că nu există lift. Bolnavii sunt cărați pe brațe de infirmiere și brancardieri, iar din cauza lipsei de spațiu, pacienții sunt internați în saloane foarte aglomerate.
„Este o mare aglomerare. Pacienții sunt pacienți pozitivi. Este o mare aglomerare de germeni, este pericol atât pentru pacienți cât și pentru noi”, spune Dana Olar, șefa secției Pneumologie la Spitalul Județean de Urgență Arad.
„Astea nu sunt condiții de spital. Astea sunt condiții de o clădire luată de pe câmp. Sau să stai cu oile acolo”, se plânge un pacient.
Consiliul Județean Arad a investit patru milioane de euro în construcția unui spital nou pentru bolnavii de TBC. Unitatea medicală este însă nefuncţională, desi ar fi trebuit.
Până când vor fi mutați în noul spital TBC, pacienții și medicii sunt nevoiți să împartă aceeași clădire veche, care aproape că se dărâmă peste ei. În prezent, managerul Spitalului Județean de Urgență Arad și reprezentații Consiliului Județean caută soluții pentru a construi o maternitate şi o secţie de Boli Infecţioase.
Corupția, „cancerul” sistemului medical
Bolnavii de cancer sunt puși pe drumuri, degeaba, din cauza aparaturii defecte.
Condițiile improprii din spitale nu reprezintă singura problemă pentru pacienți, ci și lipsa medicamentelor și a aparaturii medicale. Bolnavii de cancer sunt puși pe drumuri, degeaba, și nu pot beneficia de tratamentele care îi mențin în viață deoarece aparatura Institutului Oncologic București se strică des.
„În ceea ce privește radioterapia eu am mai spus-o public și nu o dată. Este un dezastru la scară națională”, declară Mircea Savu, șef secție Radioterapie III, Institutul Oncologic București.
Carmen, în vârstă de 38 de ani, este din comuna Pătârlagele, județul Buzău, localitate situată la peste 150 de kilometri distanță de București. Din anul 2010, Carmen face tratament pentru cancer. „Acum, pe 25 iulie am fost programată, am venit până aici, am plătit mașina și am constatat că nu funcționează tomograful. Și am plecat înapoi ca de obicei și am rămas să mă reprogrameze”, povestește Carmen.
Tomograful nu este singurul aparat care se defectează. Cele trei acceleratoare, cu ajutorul cărora bolnavii fac ședințe de radioterapie, cedează din cauza suprasolicitării. În lipsa aparaturii necesare, medicii sunt nevoiți să trateze, zilnic, cu un accelerator peste 60 de pacienți, deși capacitatea este de numai 40. Din cauza defecțiunilor, bolnavii sunt trecuți pe liste de așteptare.
Reporter: Starea de sănătate a acestor oameni se poate agrava din cauza acestor neajunsuri?
„Răspunsul este evident, boala nu stă pe loc. Starea de sănătate se poate agrava din păcate!”, Mircea Savu.
Reprezentanții institutului au solicitat Ministerului Săntății sprijin pentru achiziția de aparatură. Banii ar putea veni din împrumutul de 250 de milioane de euro pus la dispoziția României de către Banca Mondială, în anul 2014, pentru reforma sistemului de sănătate. Gradul de utilizare al fondurilor este zero.
Între timp, Institutul Oncologic a rămas și fără conducere. În luna august, managerul Nicolae Straja a fost trimis în judecată de procurorii D.N.A cu acuzația de luare de mită și, în prezent, se află în arest la domiciu. Procurorii susțin că Nicolae Straja ar fi primit de la reprezentatul unor firme un comision de 95.750 de euro pentru derularea contractelor de furnizare de aparatură medicală. În același dosar a fost trimis în judecată și Bogdan Păltineanu, fostul manager al Institutului de Geriatrie „Ana Aslan”.
„Corupția este un fenomen aproape generalizat în spitalele românești. Orice furt din sănătate este o crimă și nu putem decât o tratăm ca atare”, declară Voiculescu.
Bolnav, caut doctor!
La Călărași, exodul medicilor devine o problemă socială
În România, pacienții sunt afectați şi de lipsa medicilor. Simona Ciorăneanu locuieşte în comuna Unirea din județul Călărași. În primăvară, unchiul ei a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă cu diagnosticul insuficienţă respiratorie. Femeia povestește că a avut un șoc atunci când, după o săptămână, s-a trezit cu bolnavul la poartă pentru că, spune ea, în spital nu avea cine să îl îngrijească.
„A fost externat adus cu salvarea acasă, conectat la oxigen. Mama unde să îi pună oxigen? Nu i-au dat absolut nimic, nimic care să îl ajute. L-am dus după trei zile înapoi mai rău decât l-a adus salvarea. Și am considerat că este inadmisibil ca un pacient să fie externat în condițiile în care el nu poate să se țină pe picioare”, povestește femeia.
În luna martie, Spitalul Județean de Urgență Călărași a fost declasificat de Ministerul Sănătății, de la gradul III la gradul IV, din cauza lipsei de cadre. În prezent, unitatea medicală a ajuns în situația de a nu mai asigura linii de gardă pentru toate specializările din cauza migraţiei personalului.
„Ne aflăm în situația în care rezidenții chiar imediat ce termină rezidențiatul vin la noi cu demisii. Pentru că ei deja în momentul acela au locuri de muncă și posturi asigurate în București”, Camelia Ghiveciu, manager la Spitalul Județean de Urgență din Calarași.
Pentru moment, conducerea spitalului a găsit o soluție inedită. Doi medici din Bulgaria fac naveta pentru a asigura liniile de gardă la Terapie Intensivă.
„Avem un exod al medicilor masiv din păcate. Soluțiile ar putea să stea în salarizarea mai bună a medicilor. Încercăm, de la 1 august salarizarea a fost ajustată. Avem un nou nivel de compensare pentru gărzi. Practic plata gărzilor a crescut de la 60 la 90%. Iar lucrul acesta sper să aducă, sper să păstreze o părticică din medici în țară”, explică ministrul.
Jurământul lui Hippocrate, o vagă amintire
La Focșani, pacienții sunt nemulțumiți de modul în care sunt tratatați de personalul medical
Raluca Simion are 28 de ani şi este psiholog. A preferat să nască acasă, asistată de o moaşă, decât să meargă la Spitalul Judeţean Focșani. Ca să se asigure că nu i se va întâmpla ceva rău, Raluca a înaintat conducerii spitalului un memoriu în care solicita, printre altele, să fie tratată cu răbdare, calm și respect pe durata nașterii. Când a aflat că spitalul nu îi poate îndeplini cererea, a rămas să nască în apartament.
„Singurele puncte pe care nu i le puteam îndeplini din cererea dumneaei erau cazarea în rezervă cu cel mic. Noi suntem spital de tip III și nu dispunem de astfel de rezerve”, explică Alina Cosma, purtător de cuvânt la Spitalul Județean de Urgență Focșani.
Raluca nu este singura persoană nemulţumită de serviciile puse la dispoziție de Spitalul Județean de Urgență Focșani. Bolnavii reclamă că personalul medical li se adresează pe un ton răstit de cele mai multe ori. Reprezentanţii spitalului spun că de vină pentru tratamentul inadecvat este suprasolicitarea și lipsa de experiență și pregătire a asistenţilor.
Managerul spitalului, Constantin Mândrilă, susţine că a luat măsuri, inclusiv disciplinare, pentru a îmbunătăți relația personalului cu pacienții. Mândrilă mai spune că este o adevărată provocare să păstreze cei mai buni medici și asistenți într-un oraș mic ca Focșani.
Respect pentru pacienţi
La Zalău, bolnavii sunt îngrijiți la standarde occidentale
Dar se poate şi altfel. La Zalău pacienții sunt respectați și îngrijiți la standarde occidentale. Pentru a păstra cei mai buni medici, Consiliul Judeţean Sălaj le va pune la dispoziţie locuinţe de serviciu. Din anul 2010, de la momentul preluării spitalului, Consiliul Judeţean a investit peste 28 de milioane de euro.
„Eu cred că soluții se găsesc. Nu se pune problema de a nu găsi soluții atunci când vrei să le cauți”, spune Tiberiu Marc, președinte Consiliul Județean Zalău.
În prezent, în incinta Spitalului Judeţean de Urgență Zalău se construieşte una dintre cele mai moderne săli de aşteptare din România, în forma unei piramide. Recent, au mai fost renovate secțiile Pediatrie, Terapie Intensivă, bucătăria și spălătoria.
În luna august, Guvernul de la București a adoptat un Program de Modernizare a Infrastructurii Spitalicești care presupune, printre altele, construcția de clădiri pentru unitățile medicale. Autoritățile au mai anunțat înființarea a trei spitale regionale, la Cluj, Iași și Craiova.
„Trebuie construite alte spitale. Lucrul ăsta trebuie să fie foarte clar. Iar noi am construit extrem de puține clădiri noi pentru spitale în ultimii 25 de ani”, a precizat Vlad Voiculescu.
Până când România îşi va reveni, rămânem cu aceleași imobile care se prăbușesc peste pacienți, cu bolnavi de cancer fără medicamente, cu aparatură care se strică des și cu tot mai puțini medici și asistenți bine pregătiți. Pentru moment, în sistemul public de sănătate, lipsa respectului pentru persoanele în suferință este o boală fără remediu.
█ Articole relaționate: