Redactor: Sabina Rebeja/Elena Cioina

Achizițiile publice în domeniul sănătății se vor face de-acum încolo printr-o altă structură publică decât Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Guvernul a decis în această săptămână să creeze o instituție separată care se va ocupa de procurarea medicamentelor și dispozitivelor medicale. Este vorba de Centrul de achiziții în domeniul Sănătății. 

Proiectul a fost inclus suplimentar pe ordinea de zi a Cabinetului de Miniștri, iar autoritățile spun că noul mecanism va asigura o transparență și claritate în domeniul achizițiilor publice în sănătate. Totodată, crearea unui Centru special s-ar face și din cauza depistării unor deficiențe în sistemul actual de procurare a medicamentelor și dispozitivelor medicale.

Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, a argumentat necesitatea instituirii noului mecanism prin nevoia unei planificări eficiente și transparente în procesul de monitorizare și supraveghere eficientă a contractelor de achiziții publice. De asemenea, autoritățile speră că astfel va fi exclus conflictul de interese la nivelul regulatorului, adică al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

„Analiza situației legate cu aprovizionarea de medicamente, dispozitive și alte produse medicale în întreg sistemul ocrotirii sănătății în ultimii ani a constatat că există necesitatea de a lua măsuri pentru a realiza o planificare eficientă la nivelul instituțiilor medico-sanitare publice, o procedură transparentă, o monitorizare și o supraveghere adecvată a executării depline a contractelor de achiziții publice, dar și necesitatea de a exclude conflictul de interese la nivelul regulatorului, adică a Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, care efectua proceduri de autorizare și reautorizare și procedurile de licitație publică”, a explicat ministra.

Centrul de achiziții publice în Sănătate se va afla în subordinea Ministerului Sănătății și va avea statut de „instituție publică nonprofit cu autonomie financiară”. Noua structură urmează să aibă în jur de 10 angajați, care vor fi salarizați din resursele financiare acumulate de Centru”.

█ Guvernul le-a mai aruncat un „os” importatorilor de medicamente și dispozitive medicale 

În atribuțiile Centrului de achiziții în sănătate va intra coordonarea procedurii de planificare și desfășurare a procesului de achiziții publice pentru medicamentele care se procură din banii publici. De asemenea, achizițiile de dispozitive medicale și alte produse de uz medical, recepționarea și prelucrarea din timp a informației de la instituțiile medico-sanitare publice privind necesitățile acestora. Centrul va semna contracte cu furnizorii de medicamente și dispozitive medicale și va monitoriza executarea acestora.

Anterior, Centrul Național Anticorupție a recomandat Ministerului Sănătății revizuirea proiectului, pe motiv că acesta ar conține mai multe „lacune și disfuncționalități instituționale ce vor determina sub-performanța proceselor desfășurate de Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate”.

Printre punctele care trebuiau excluse, conform expertizei CNA, se numără încasarea de către Centru a unui comision în mărime de 0,5% din valoarea contractelor încheiate de către spitale, care, de altfel sunt finanțate din contul surselor bugetare. Resursele financiare acumulate prin intermediul acestei metode ar urma să fie „gestionați în mod independent în scopuri delimitate de către conducere” scrie în proiect. Prin aplicarea comisionului stabilit, autoritatea va percepe cel puțin 3,9 milioane de lei”, a declarat pentru anticorupție.md inspectorul Superior al Direcției Legislației și expertiză anticorupție din cadrul CNA, Cristina Chistol.

Astfel, reprezentanții CNA au declarat că autorii proiectului nu au prezentat suficiente argumente pentru perceperea comisionului în cauză în condițiile „austerității bugetare actuale și condiționalității impuse de partenerii de dezvoltare la capitolul instituirii unor autorități noi”. Angajata CNA, mai reitera că permiterea încheierii contractelor în lipsa unor prevederi ce reglementează termenul de încheiere și semnare a contractului imputabil persoanei responsabile „va determina riscuri de corupție la etapa implementării proiectului și exercitării nemijlocite a controlului”.

Expertiza notează că atribuţiile acordate Centrului de supraveghere a contractelor de achiziţie contravine Legii privind achiziţiile publice care stabilește că atribuţia de monitorizare a contractelor de achiziţie este exercitată de către grupul de lucru creat de către autoritatea contractantă.

█ Companii farmaceutice formate peste noapte pot participa la licitații publice 

„Stabilirea dreptului în speţă fără reglementarea unor aspecte procedurale față de  modul de exercitarea a supravegherii în speţă va determina riscuri de corupţie la etapa implementării proiectului şi exercitării nemijlocite a controlului”, scrie anticoruptie.md

„Astfel, adoptarea proiectului în redacţia propusă şi în lipsa unor amendamente corespunzătoare la prevederile cadrului normativ ce stabilesc sancţiuni clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect riscă să determine dificultăţi la etapa implementării proiectului şi obstrucţionarea tragerii la răspundere a subiectului vizat”, a constatat autoarea expertizei.

În cadrul ședinței Guvernlui, Ruxanda Glavan a precizat că ministerul a ținut cont de toate argumentele, inclusiv ale CNA. Pentru întreținerea și salarizarea angajaților, Centrul ar avea nevoie anual de 3,5 milioane de lei, cheltuielile urmând să fie acoperite din banii câștigați de instituție.

Experții în domeniul farmaceutic spun că fondarea unui asemenea Centru era necesar. Totuși, pentru atribuțiile care urmează să le îndeplinească, numărul de angajați stabilit este insuficient. De asemenea, ceea ce mai rămâne sub semnul întrebării este finanțarea instituției, în condițiile în care CNA a solicitat excluderea comisionului de 0,5% din valoarea contractelor încheiate, iar autoritatea în Sănătate a acceptat argumentele. Hotărârea privind crearea centrului va intra în vigoare, cel mai probabil săptămâna viitoare, după ce va fi publicată în Monitorul Oficial.

 

█ Articole relaționate:

38 de dosare depuse la Agenția Medicamentului, cu ștampile false. Medicamentele aduse în țară prin fraude de către Metatron și Sangalimed mai sunt administrate bolnavilor 

Metatron și Sangalimed, cele două firme bănuite de CNA că ar fi implicate în spălare de bani și evaziune fiscală. Avocatul companiilor susține că este vorba despre o tentativă de intimidare 

Încurcate sunt căile Domnului. Anchetatorii solicită ajutorul companiilor producătoare de medicamente din China în dosarul Metatron și Sangalimed