Autor: Parascovia Rogate
Sunt condamnați de societate, deoarece consumă droguri. Nu sunt înțeleși, nu se pot angaja la muncă și sunt priviți suspicios de majoritatea oamenilor din jur. Nici măcar cei care ar avea obligația profesională să le întindă mâna, nu sunt dispuși să facă acest lucru din proprie inițiativă. Se întâmplă din cauza mentalității moștenite de la sovietici, spun experții în domeniu, când se considera că acești oameni sunt depravații societății și nu merită nicio atenție. De atunci și până acum lucrurile s-au schimbat, dar foarte puțin.
Ce îi împiedică pe oamenii din Moldova să nu-i mai discrimineze pe cei care, din nefericire, au căzut pradă drogurilor? Probabil frica și necunoașterea. Acesta este răspunsul specialiștilor care muncesc zi de zi cu oamenii dependenți de droguri. E o abordare greșită, spun ei, pentru că dependent de stupefiante poate deveni oricine, indiferent de clasa socială din care face parte.
„Persoana continuă să fie percepută drept un infractor, o persoană care încalcă legea sau care s-a lăsat pradă unui viciu, care continuă să-l dezvolte”, Ala Iațco, președintele Uniunii pentru prevenirea HIV și reducerea riscurilor.
Ala Iațco mai spune că problema dependenței de droguri e mult mai complexă. „Practic oricine dintre aceste persoane ar spune că s-ar dezice de droguri și că asta e dorința lor cea mai mare. Însă nu e atât de simplu, deoarece e o dependență care nu te lasă, e un mecanism complex fiziologic și psihologic, sunt niște deprinderi sociale care te constrâng și te impun să consumi droguri. Aceasta provoacă și discriminare din partea societății”
Ceea ce nu poate încă accepta societatea noastră e că acești oameni se pot trata, pot fi prieteni buni, străduitori, părinți, angajați exemplari. Din acest motiv, înșiși consumatorii evită să vorbească deschis despre problemele lor. Chiar și cei care au trecut de dependență.
„Discriminarea socială.În cazul nostru problema e consumul de droguri. Atunci când oamenii o ascund, sunt mai puține șanse ca problema să fie rezolvată. În acest caz, aceste persoane se adresează mai rar sau chiar deloc la serviciile de reducere a riscurilor. Oamenii apelează mai rar la instituțiile medicale și sociale, au conflicte mai des cu legea.”
Ala Iațco spune că pentru a schimba percepția oamenilor, chiar și a autorităților față de consumatorii de droguri trebuie să muncim foarte mult. În primul rând e important ca acești oameni să fie încadrați în diverse programe de susținere. Ei au nevoie să fie înțeleși, să beneficieze de asistență medicală, psihologică și chiar socială, să se vorbească mai mult despre problemă. În caz contrar eforturile ar fi în zadar.
„În școli a început să se discute mai mult despre dependența de droguri a tinerilor. Mass – media abordează mai des această problemă, precum și mai multe asociații obștești. Avem persoane care au trecut prin experiența consumului de droguri și povestesc cum au reușit să-i facă față. Astfel oamenii înțeleg mai bine ce înseamnă dependența și faptul că aceste persoane necesită cu adevărat ajutor”, precizează președintele UORN.
Și totuși lucrurile se schimbă, spune Ala Iațco. Dacă acum două decenii polițiștii, de exemplu, îi priveau pe consumatori doar ca pe niște infractori, acum aceștia sunt printre specialiștii care se implică în recuperarea lor. La fel se întâmplă și cu cadrele medicale, care altă dată refuzau să le acorde asistență medicală.
„Deja poliția vine cu o abordare mai proactivă. Începe să le povestească despre serviciile pentru consumatorii de droguri și chiar le recomandă. Este un exemplu care ne arată că se schimbă. Oamenii mai puțin etichetează și discriminează și lucrurile ar trebui să meargă încă mai bine”, a adăugat specialista.
Autoritățile ar trebui să susțină în continuare acești oameni și să întreprindă mai multe acțiuni pentru a-i ajuta să depășească dependența. Un lucru important pe care-l pot face este să susțină programele de reducere a riscurilor. „Ei nu se pot angaja în câmpul muncii, pentru că sunt marginalizați. În acest caz când avem o discriminare pe față și foarte profundă, problemele se țin lanț. Este foarte greu să ajuți acești oameni. Atunci când noi de pe diferite paliere: asociațiile obștești, instituțiile medicale, poliția, asistența socială contribuim la soluționarea problemei, avem mai puțină discriminare.”
Acum, programele de reducere a riscurilor sunt aplicate în 27 localități din țară. Mai precis, este vorba de localități din raionul Fălești, Ungheni și Bălți. Costul anual al unui astfel de program pentru consumatorii de droguri este de aproximativ 100 de mii de lei. În Republica Moldova de aceste servicii beneficiază peste 13 mii de persoane, deși de ele ar avea nevoie peste 30 de mii, afirmă specialiștii. Majoritatea banilor (90%) pentru programele de reducere a riscurilor sunt oferiți de către Fondul Global pentru combaterea SIDA, TB și Malariei. Restul cheltuielilor sunt acoperite de către stat. În 2015, donatorul extern a oferit Moldovei în acest sens un milion 150 de mii de euro.
█ Articole relaționate:
HIV devine mai agresiv. Virusul dezvoltă boala SIDA în doar trei ani de la infectare