Ion Băhnărel, Director adjunct în supravegherea sanitară, adjunct al medicului-șef sanitar de stat al Republicii Moldova, profesor și doctor habilitat în medicină

Opinie oferită în contextul reformării Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, prin crearea unei Agenții Naționale de Sănătate Publică

Esența reformei propuse constă în înglobarea structurilor în cadrul unei singure instituții cu funcții de control a statului în cadrul tuturor ministerelor. Deci, fiecare minister va avea o singură structură de control. Vor avea aceste abilități de control numai trei structuri, cum prevede legea. Acestea sunt: Inspectoratul, Serviciul sau Agenția, ultima fiind considerată cea mai mare dintre ele. Ea va îngloba toate serviciile de control din cadrul unui minister. În cazul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, deosebirea de celelalte structuri este că partea de control este cea mai mică. De bază este Centrul Național de Sănătate Publică, o instituție operativă la care apelează și structurile guvernamentale și neguvernamentale, deopotrivă și cetățenii. Și acest serviciu este structurat astfel în toată lumea. Ele se numesc Institute sau Centre care sunt state majore ale Guvernului pentru situații de criză în sănătate publică.

Noi am adus aceste argumente ieri, în cadrul unei ședințe de lucru, cu experții de la OMS. Nu doar în Europa nu există așa ceva, dar nici în Africa nu se întâmplă ca un Institut sau Centru Național să fie subordonat unei agenții cu funcții de control. De fapt, unul dintre principiile de bază ale reformei a fost să delimităm funcțiile de control de cele de monitorizare și politici, să separăm funcția de control de funcțiile celelalte în Sănătate Publică, ele sunt 10 funcții și operațiuni principale. Parcă am fost înțeleși, dar tot ne-au pus împreună. 

Noi am fi de acord să fim și într-o agenție numai ca să putem fi instituție autonomă. Dumneavoastră înțelegeți foarte bine că în fruntea unei instituții cu funcții de control poate veni oricine, un funcționar public obișnuit. Nu este neapărat să fie profesor, savant, specialist. Eu am acumulat 40 de ani de experiență, timp în care am implementat numeroase proiecte și am analizat experiența a numeroase strate europene. Țara nu este în stare să ne întrețină. Un doctor cu ani buni de experiență primește un salariu de 1.360 de lei. Vă închipuiți ce înseamnă acest lucru?

Îmi doresc ca să se înțeleagă importanța acestei instituții. E același risc ca și când ați subordona Academia de Științe a Moldovei unei direcții, care se va supune viceministrului, iar acela la rândul lui se supune ministrului. Cobori cu patru niveluri. Îngrijorarea mea e că rămân tot mai puține forțe care să aibă grijă de Sănătate nemijlocit, căci toți ceilalți au grijă de boală, respectiv de bani. Cei care au grijă de sănătate sunt tot mai puțini și se confruntă cu capacități tot mai reduse. Mă îngrijorează că se va slăbi capacitatea instituțiilor care pot influența nu boala, dar sănătatea. Domnul director (n.r.- Iurie Pânzaru) și viceministrul Sănătății (n.r. – Aliona Serbulenco) ne susțin. A rămas această problemă, pe care sperăm să o soluționăm și să convingem autoritățile că avem dreptate.