Autor: Irina Papuc
Acum o săptămână la Guvern a avut loc o ședință închisă, fără să existe vreo ordine de zi prealabilă,unde s-a anunțat lansarea reformei Sănătății Publice. Deși au trecut câteva zile de la anunț, autoritățile nu au publicat niciun document din care să fie clar care sunt mai exact schimbările prin care urmează să treacă Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice și dacă nu se reduce totul la schimbarea denumirilor de instituții. De fapt, deși Guvernul a dat undă verde pentru reformă documentul încă nu este gata, ne asigură responsabilii. În același timp, cei vizați refuză să facă orice declarații. Modul în care a fost anunțată reforma nu a fost trecut cu vederea, astfel că unii specialiști atenționează despre o lipsă de transparență. La toate acestea se adaugă un haos inexplicabil în politicile Guvernului – deși vorbim despre o Agenție a Sănătății Publice, în Codul Sănătății – document publicat recent – nici urmă de o astfel de instituție. Conceptele din cele două documente pur și simplu se bat cap în cap.
La ședința de la Guvern unde s-a anunțat reforma Sănătății Publice au participat mai mulți responsabili – ministrul Sănătății Ruxanda Glavan, consilierul premierului Mircea Buga, viceministrul Sănătății, Aliona Serbulenco, directorul CNSP, Iurie Pânzaru etc. Executivul a anunțat că un concept al reformei este gata. Marea reformă ar urma să înceapă din 1 iulie și va fi implementată în trei etape. În acest context, Guvernul anunță reorganizarea Serviciului de Stat de Supraveghere a Sănătății Publice, urmând ca în locul acestuia să funcționeze Agenţia Națională pentru Sănătate Publică, unde vor fuziona Centrul Național de Sănătate Publică cu centrele teritoriale de sănătate publică, Centrul Național de Management în Sănătate şi Consiliul Național de Evaluare și acreditare în Sănătate. „Vor fi delimitate foarte clar funcţiile între noua Agenție şi Agenţia Naţională pentru Siguranța Alimentelor, în aşa mod ca atribuţiile de control pe tot lanțul alimentar să revină unei singure instituţii”, se anunță într-un comunicat oficial al Guvernului.
Ce urmează să se întâmple mai exact nu este clar, întrucât cei vizați refuză să vorbească, iar un document supus dezbaterilor publice nu există. Potrivit viceministrului Sănătății Aliona Serbulenco, un document finit va fi gata în curând.
„La acest document încă se mai lucrează. Chiar astăzi avem în vizită experți ai OMS și discutăm acest aspect. În curând va fi făcut public și atunci voi putea să vă spun mai multe și să dezbatem documentul în întregime. Avem undă verde de la Guvern, dar trebuie definitivat”, a declarat pentru Sănătate INFO Aliona Serbulenco. Ea nu a putut răspunde la mai multe întrebări, scuzându-se că este ocupată. La CNSP, instituție care urmează să fie reorganizată în totalitate, nu există deocamdată reacții oficiale. Iurie Pânzaru, directorul CNSP a refuzat să discute cu noi, deși l-am sunat două zile consecutiv. „Nu mă întrebați pe mine. Întrebați-o pe viceministrul responsabil de Sănătatea Publică, nu pe mine, că n-am ce vă spune”, a răspuns scurt și a închis receptorul.
Două concepte total diferite
În pofida expertizei oferite de OMS se pare că autoritățile încă au viziuni diferite în ceea ce privește reformarea Serviciului de supraveghere de stat a sănătății publice. Practic concomitent Guvernul anunță crearea unei Agenții de Sănătate Publică, pe când Ministerul Sănătății prevede componența veche în proiectul Codului Sănătății, propus pentru dezbateri publice. Mai exact, în Cod, document ce ar urma să înglobeze toate legile din domeniul sănătății, Serviciul de supraveghere de stat al sănătății publice rămâne în vechea componență. Astfel, articolul 67 din Codul Sănătății prevede următoarele:
Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice reprezintă un sistem unic cu subordonare pe verticală şi este dirijat de medicul-şef sanitar de stat al Republicii Moldova – viceministrul sănătăţii. Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice este structurat astfel:
1) Ministerul Sănătăţii, reprezentat prin medicul-şef sanitar de stat al Republicii Moldova – viceministrul sănătăţii şi prin direcţiile relevante ale ministerului;
2) Centrul Naţional de Sănătate Publică;
3) centrele de performanţă de sănătate publică;
4) centrele teritoriale de sănătate publică.
Medicul–şef sanitar de stat din teritoriu şi adjuncţii săi exercită supravegherea de stat a sănătăţii publice în teritoriul administrativ respectiv.
Mai mult, același articol prevede că Centrul Național de Sănătate Publică și centrele teritoriale sunt instituții de stat, cu statut de persoană juridică și fiecare dispune de un cont trezorerial, de un cont special, inclusiv valutar, de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea în limba de stat.
Concepte de reforme aruncate la coșul de gunoi
Conform Strategiei Naționale de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, regionalizarea Serviciului trebuia să fie gata încă în 2015. Tot atunci urmau să fie create centre de performanță de sănătate publică, cele rămase să fie reprofilate, iar specialiștii de aici să fie reprofilați și încadrați în alte instituții după necesitate. Un document a și fost aprobat în iulie 2015 și urma să fie implementat. Conform acelei strategii era nevoie stringentă de o schimbare, întrucât resursele sunt extrem de limitate, iar conceptul regionalizării laboratoarelor eșuase.
Strategia discutată atunci prevedea câteva aspecte-cheie:
- Crearea a 10 Centre de Sănătate Publică Regionale, cu câte o secție separată care să se regăsească în restul raioanelor și unde să existe un spectru minim de servicii, cele înalt specializate fiind concentrate în structurile regionale.
- Interzicerea viceministrului Sănătății să mai dețină funcția de medic șef sanitar de stat, întrucât intră în conflict cu legea. Acum, conform Legii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Serviciul este condus de către Medicul șef sanitar de stat care, concomitent, este și viceministru al Sănătății, ceea ce contravine Legii privind administrația publică centrală, care prevede expres delimitarea funcțiilor de elaborare şi promovare a politicilor de cele de implementare a acestora.
- Crearea unui Inspectorat Național de Stat, unde să se regăsească Centrul Național de Management în Sănătate. Structura urma să activeze conform unor cerințe stricte în materie de experiențe și cunoștințe, astfel încât să fie delimitate funcțiile de conducere administrativă și activitățile de supraveghere de stat.
- Finanțarea din Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală, din fondul de profilaxie.
Documentul a fost respins de Ministerul Sănătății, în actuala conducere și este al doilea concept prezentat în ultimii doi ani. Potrivit lui Mihail Pâslă, unul dintre autorii acestui document, autoritățile nu trebuie să se oprească la schimbări structurale, altfel riscurile sunt iminente.
„Nu pot să fac comentarii pe marginea acestui subiect, deoarece conceptul încă nu a fost publicat și după câte cunosc s-a făcut netransparent, nu a fost supus unor discuții largi cum ar trebuit, căci este vorba de o reformare radicală a unui sector atât de important. Cu doi ani în urmă grupul CNSP pe care l-am condus a elaborat două concepte de reformare a Serviciului. Unul din ele prevedea crearea Institutului Național de Sănătate Publică prin fuzionarea o parte din CNSP cu Centrul Național de Management în Sănătate și a Agenției de Supraveghere a Sănătății Publice care urma să înglobeze în sine toate CSP-rile teritoriale”, spune Mihail Pâslă, fost director al CNSP și acum expert în cadrul OMS.
„Ambele concepte elaborate de grupul nostru prevedeau o gamă largă de acțiuni. Foarte mult sper că colegii nu s-au limitat numai la niște schimbări numai structurale. Riscurile sunt ”clasice” - eventualitatea unor decizii care pot afecta sistemul în loc să-l fortifice, refluxul specialiștilor, scăderea calității supravegherii factorilor de risc și, drept consecință finală, afectarea sănătății populaţiei”, a precizat Pâslă.
Precizăm că autoritățile au rămas cu restanțe numeroase în ceea ce privește dezvoltarea Serviciului supravegherii de stat a sănătății publice. Printre acestea se numără salarizarea pe bază pe bază de performanță și asigurarea unui venit echivalent cu ceilalți specialiști din ramura sănătății. Așa și nu au mai fost create condiții decente de muncă, iar cei care fac știință nu sunt motivați în niciun fel. Programele de studii urmau să fie adaptate în corespundere cu provocările și necesitățile de sănătate publică, să fie ajustate la nivel internațional pentru a permite mobilitatea cadrelor, instituirea unor unități de personal la nivelul asistenței medicale primare care să se ocupe de promovarea modului sănătos de viață și gestionarea eficientă a urgențelor de sănătate publică.
Despre reforma Serviciului în actualul Guvern se discută din 2015. La începutul acestui an premierul Pavel Filip declara: „În toate reformele este foarte important să arătăm oamenilor ce vrem, cum va arăta sistemul reformat şi cum va funcţiona acesta. Mai întâi să stabilim modelul dorit, după care să venim cu restructurări şi să facem investiţiile necesare”. În context, menţionăm că Agenția Națională de Sănătate Publică a fost instituită inițial prin lege, într-o listă de instituţii care obțineau dreptul de a realiza controale de stat încă anul trecut, însă ce rol va avea și cum vor fi create nu s-a explicat niciodată până acum.
█ Articole relaționate:
Doctorii de „milioane” ai Moldovei