Autor: Irina Papuc
Curtea de Conturi a prezentat astăzi raportul de audit privind executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru 2016, în care atenționează despre mai multe nereguli admise în cheltuirea banilor publici. Lipsa de norme clare, dar și lipsa de transparență și capacitate de control au dus, se pare, la gestionarea defectuoasă banilor destinați pentru medicamente compensate. Auditorii au mers doar la două instituții din asistența medicală primară, însă neregulile depistate sunt grave.
Așadar, auditorii menționează că au analizat datele din sistemul informațional „Medicamente compensate” și au identificat mai multe probleme. „137 medici de familie au eliberat pe nume propriu 1.050 de rețete în sumă de 85.000 de lei, dintre care 98 de doctori înregistrați pe sectorul repartizat lor. Totodată, 39 de medici, înregistrați la alți medici de familie, și-au eliberat 209 rețete în sumă 20 de mii de lei”, a menționat Liuba Bulmaga, controlor de stat superior la Curtea de Conturi.
Totodată, s-au depistat neconformități la eliberarea rețetelor în cazul a alte 350 de persoane. În cazul la 187 de persoane era indicată vârsta diferită, pentru medicamentele compensate repetat. Alte 215 rețete pentru același medicament au fost eliberate pe parcursul unei singure luni, iar în cazul a 250 de rețete a lipsit codul de identificare al beneficiarului. Mai mult, pentru doi pacienți, se pare, s-a eliberat același medicament concomitent în două instituții medicale separate.
Totodată, auditul constată și alte probleme, precum lipsa unor prevederi exprese privind responsabilitatea în cazul indicării unor date greșite sau neveridice. Contractul-tip încheiat între Companie și instituția medicală care eliberează rețetele medicale prevede că CNAM are dreptul să ceară restituirea resurselor financiare, obținute „nejustificat”.
Legal, dar ilogic
Actele normative care prevăd modul de compensare a medicamentelor compensate nu conțin, întâmplător sau nu, prevederi clare care le-ar interzice doctorilor să elibereze medicamente pe numele propriu. Nici Legea privind exercitarea profesiunii de medic nu prevede așa ceva. În același timp, acest lucru este, dacă nu imposibil, atunci cu siguranță lipsit de etică, spun specialiștii.
„Un medic nu se poate trata pe sine însuși. Este o normă ce ține de etica medicală. Pentru a evita riscul de abuzuri a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, medicii ar trebui să se abțină să facă acest lucru. Totodată, normele în vigoare, prevăd că medicii pot elibera medicamente compensate persoanelor asigurate, înregistrate la medicul de familie”, explică Elena Chițan, asistent universitar la Catedra Farmacie Socială „Vasile Procopişin”, USMF „Nicolae Testemiţanu.
Acum nu este clar dacă medicii și-au prescris medicamentele în scop real sau nu, cert este că eventualele abuzuri nu pot fi identificate și stopate, spun auditorii Curții de Conturi, întrucât sistemul informațional actual nu permite contrapunerea datelor și blocarea acțiunilor suspecte și nevalidarea rețetelor false. O altă problemă ține de tărăgănarea implementării E-prescripție, care trebuia deja să fie gata.
Prezent la ședința Curții de Conturi, directorul CNAM Dumitru Parfentiev a spus doar că implementarea prescripției electronice nu s-a realizat până acum, deoarece Ministerul Sănătății implementează SIA AMP, unde ar trebui să se regăsească și această prescripție.
În final, în raportul Curții de Conturi se mai menționează că CNAM raportează că a făcut transferuri de plăți pentru medicamentele compensate integral sau parțial în sumă de 425 de milioane de lei, în timp ce instituțiile farmaceutice au informat că au eliberat medicamente în sumă de 417 milioane de lei. Administrația a informat că ar fi de vină „raportarea întârziată”.
Cine verifică accesibilitatea medicamentelor compensate?
Conform raportului, autoritățile sunt obligate să elaboreze și să facă public anual un raport, unde să fie prezentată situația privind accesibilitatea economică și fizică a medicamentelor compensate, care să constituie motiv de elaborare ulterioară a politicilor. Un astfel de raport nu există.
Menționăm că în 2016 moldovenii au beneficiat de medicamente compensate în sume mai mici decât au anunțat Ministerul Sănătății și CNAM, 74 de milioane de lei, fiind repartizate de la medicamente pe contul Spitalului Clinic Republican, care a folosit banii pentru ca să-și acopere datoriile, să cumpere utilaj medical, alimente și lenjerie.
█ Articole relaționate: