Autor: Parascovia Rogate

Viața poate fi frumoasă, ușoară, simplă sau plină de provocări, urcușuri și coborâșuri. Din orice situație însă putem învăța lucruri, căpăta experiențe. Lui Serghei Tolstolicenco, un bărbat de 34 de ani din Bălți, viața i-a rezervat mai multe provocări decât s-ar fi așteptat. De la 13 ani a început să consume droguri și nu s-a lăsat de ele decât după ce a ajuns de trei ori la închisoare. Abia după aceasta a învățat să trăiască fără ele, dar până aici a fost cale lungă.

Serghei povestește că drogurile i-au furat adolescența și o parte din tinerețe. Le-a consumat vreo 15 ani. A vrut să fie parte dintr-o gașcă de băiați și ca să nu-i dezamăgească a început să consume mai întâi canabis, apoi a trecut la droguri grele, cele injectabile.

„Primul contact cu instituțiile de drept a fost când aveam 15 ani. Eram sub influența drogurilor și polițiștii m-au ținut o noapte la sectorul de poliție. M-au amendat pentru consum de droguri. Nu m-a făcut însă să renunț la droguri. Comiteam infracțiuni, furam ca să-mi pot permite ceea ce doresc, haine bune, etc. Eu trăiam cu mama și cu fratele mai mare, deoarece tata ne-a părăsit. Mama nu-și permitea să-mi ofere ceea ce aveau alții, iar eu voiam să mă simt ca ei”, poveste Serghei.

Serghei înțelegea că este dependent de droguri, dar simțea că nu putea lupta cu ele. „Mi-au propus să mă duc la Dispensarul de Narcologie din Bălți. Mereu însă fugeam de acolo. Nu mi se ofereau decât niște somnifere, care nu mă ajutau. Mă simțeam rău fără droguri”, mai spune Serghei.

█ Mărturii după ani de consum droguri: „Când am renunțat la ele, am simțit din nou parfumul florilor. Era prima oară după 17 ani de dependență”

Trei ani mai târziu a fost condamnat pentru prima dată. Urma să facă închisoare și nu avea decât 18 ani. „Eram cu băieții și am furat dintr-un magazin de echipamente tehnice. Mi-au transmis o citație și au vrut să mă rețină, dar nu eram acasă. Am fugit de poliție, deoarece îi asociam cu niște bătăuși. Se comportau foarte urât, ne băteau, ne umileau și ne numeau cu cuvinte murdare. Am fost dat în căutare și într-un final m-au prins. Am fost condamnat la o lună de închisoare. Acolo stăteam și nu făceam nimic. Doar mâncam și mă gândeam la viața mea. Uneori nu dormeam zile întregi. Îmi era foarte greu fără droguri. Noaptea făceam sport ca să pot trece peste asta”, mărturisește Serghei.

Faptul că a stat la pușcărie însă nu l-a făcut să uite gustul și efectul drogurilor, astfel că imediat ce a părăsit instituția a început să le consume din nou. A revenit la același comportament de dinainte. Fura ca să se întrețină, deoarece altceva nu știa ce să facă. Cinci ani mai târziu a fost condamnat din nou, deja însă pentru un an.

„Apoi am ieșit și din nou am început să consum. Într-o zi am văzut câteva tulpini de mac într-o grădină și voiam să-mi prepar o soluție ca să o consum. Atunci iar m-au prins”.

Astfel drogurile l-au lipsit de multe posibilități, experiențe frumoase, studii, dragoste, călătorii, un loc de muncă. Spune că poate n-ar fi trecut prin toate greutățile, dacă s-ar fi găsit oameni potriviți în preajmă, care să-l ghideze să facă lucruri bune. Statul a decis că soluția cea mai bună pentru el este să-l încarcereze. Doar că pușcăria nu te reabilitează și nici nu-ți deschide ochii ca să vezi mai bine că ai o problemă. Dimpotrivă, te izolează și te face mult mai vulnerabil decât ai fost până a ajunge acolo.

Acum șase ani însă bărbatul a decis că de-acum încolo nu va mai lăsa viață sa-i treacă pe-alături, așa că a decis să o schimbe radical. A căutat din proprie inițiativă și a găsit servicii de reabilitare pentru consumatorii de droguri, a merse la ședințe lungi de asistență psihologică, și-a rezolvat o grămadă de probleme sociale și a fost consultat de doctori. Cel mai important lucru pe care și-l dorea era să se integreze, să capete încredere în propriile forțe, să reușească să-și găsească un serviciu, să aibă un scop în viață. Până atunci niciodată nu-i trecuse prin minte că ar vrea așa ceva.

Cât și-a așteptat a treia sentință, Serghei a decis că drogurile nu sunt o soluție pentru el și trebuie obligatoriu să scape de ele. Pentru că a găsit serviciile de care avea nevoie s-a impus să facă tratament și a beneficiat de metadonă, medicamentul care înlocuiește stupefiantele și te scapă de dependență. S-a înscris la cursuri oferite de Oficiul pentru Ocuparea Forței de Muncă din Bălți. Serghei a reușit să învețe cum se schimbă instalațiile de gaz.

Deși a încercat cu forțele proprii să se reabiliteze, judecătorul l-a trimis din nou la închisoare pentru o jumătate de an.

„La închisoare nu beneficiam de tratament cu metadonă și respectiv l-am întrerupt. Mă chinuiam să rezist ”.

„Am fost eliberat și am reînceput să consum droguri. Totuși am decis să mă adresez la punctele de eliberare a seringilor gratuite din Bălți. Acolo munceau lucrătorii de la egal la egal, adică foști consumatori de droguri, care au renunțat la ele. Ei m-au încurajat să reîncep tratamentul de substituție cu metadonă. Tot de la ei am aflat și de programele de reducere a riscurilor pentru consumatorii de droguri. Încetul cu încetul mi-am îmbunătățit comportamentul. În închisoare nu era acces la astfel de servicii. Acolo erau cele mai sărace condiții”, ni se confesează Serghei.

Niciodată în toți acești ani însă nu a avut suficient curaj să abandoneze consumul de droguri. Bărbatul povestește că imediat ce ieșea din închisoare nu știa ce să facă altceva decât să revină la stilul de viață de odinioară. „Ce altceva să fac?! Aveam antecedente penale și-mi era greu să găsesc un loc de muncă”.

Serviciile  Centrului comunitar „PULS” din Bălți erau acea luminiță de capătul tunelului, speranța lui la o altă viață, mai bună și fără droguri. Acolo a găsit oameni care aveau aceleași probleme ca el și împreună au învățat să facă față dependenței. „Practicam tenis, diverse jocuri, ne uitam la filme. Adesea, Centrul ne organiza diverse seminare. A început să-mi placă și-l frecventam regulat. Viața consumatorilor de droguri e grea. Îți pare că ai prieteni, dar de fapt ești singur”, își aduce aminte Serghei, pe o notă tristă, de parcă toate acestea s-ar fi întâmplat chiar ieri.

După ce s-a tratat s-a făcut voluntar în asociația „Tinerii pentru Dreptul la Viață” din Bălți. Împreună cu colegii săi avea rolul să identifice consumatorii de droguri și să le povestească despre serviciile de care pot beneficia. La doar un an de voluntariat, Asociația a decis să-l angajeze, iar acum Serghei muncește în calitate de lucrător de la egal la egal și îi ajută pe alți consumatori să depășească dependența de droguri.

„În toți acești ani m-am confruntat cu respingere și discriminare. Eram atât de introvert, că nu voiam să trăiesc. Ideea că cineva avea însă nevoie de mine m-a salvat. Să te simți important și prețuit este foarte important. Atmosfera de la Centrul de reabilitare, oamenii de-acolo m-au inspirat să-mi schimb viața, iar acum eu sunt un om activ și util societății”, afirmă Serghei Tolstolicenco.

Serghei a reușit să-și pună scopuri în viață. A decis să-i învețe pe adolescenți și tineri să ducă un mod de viață sănătos. Astfel și-a înființat o organizație neguvernamentală „Orașul Sănătos”.

Imediat ce a început să vorbească despre ea, vocea i-a căpătat alt ritm, mai alert. Serghei se simțea mult mai însuflețit. „În fiecare săptămâna practicăm fotbal. Aici poate veni oricine dorește. Adesea ne întâlnim cu tinerii și discutăm despre importanța unui mod de viață sănătos și cum asta ne ajută în viață”.

Și cum vorba veche spune că în spatele unui bărbat de succes stă o femeie puternică, Serghei spune că cea care l-a ajutat foarte mult să depășească problemele este soția lui.

█ Ce servicii trebuie să dezvolte Moldova pentru decriminalizarea consumului de droguri

„Mă iubește foarte mult. De asta și a suportat toate prin câte am trecut. Avem o fetiță de 14 ani, iar după ce m-am vindecat de droguri, am decis să mai facem un copil. Acum am un băiat de trei anișori”.

Dacă nu ar fi descoperit serviciile de reducere a riscurilor, Serghei spune că cel mai probabil ar fi murit. Era dezordonat și dezorganizat. „Eu nici măcar nu absolvisem gimnaziul. Am învățat doar șapte clase. Asta însă nu m-a descurajat și m-am reînscris la studii. Astfel, anul trecut am absolvit 9 clase”, afirmă bărbatul.

Acum, Serghei este un adept înflăcărat al decriminalizării consumului de droguri și identificarea unor alternative la detenție pentru dependenții de stupefiante. „Dependența e o boală. De ce dacă oamenii au boli nu stau la închisoare, dar dacă sunt dependenți de droguri, da?! Poate că aveam altă viață, dacă cineva îmi oferea sprijinul necesar încă atunci, când am fost condamnat prima dată. Consumatorii de droguri trebuie ajutați. Și ei au dreptul să scape de dependență și să ducă o viață normală”.

În situația lui Serghei sunt alți sute și mii de tineri, care nu știu că se pot trata de dependență și pot beneficia de servicii de reabilitare. Cel mai des, consumatorii ajung la închisoare, unde probabil trec prin aceleași experiențe neplăcute pe care le-a trăit Serghei. Întorși societății, ei revin la aceleași obiceiuri proaste. Cercul e unul vicios.

De curând, în Moldova a fost creat un grup de lucru, pe lângă Guvern, menit să identifice alternative la detenție pentru consumatorii de droguri. Grupul urmează să elaboreze un mecanism care să le ofere consumatorilor de droguri șansa de a se trata și reintegra în societate.

Specialiștii spun că prin identificarea unor alternative la detenție, va avea de câștigat și bugetul statului, întrucât cheltuielile privind întreținerea unui deținut în penitenciar ajung la 160 de lei pe zi, pe când reabilitarea unui consumator de droguri costă cu aproximativ 95 la sută mai puțin. Acum în Moldova sunt înregistrați oficial 11 mii de consumatori de droguri, în realitate cifra ar fi însă de cel puțin trei ori mai mare.

 

█ Articole relaționate:

Alternative la detenție pentru persoanele dependente de droguri. „Pacienții trebuie să se trateze în familie”

CAMPANIE//Sănătate INFO lansează o campanie privind decriminalizarea consumului de droguri

Kazahstanul interesat de experiența Moldovei în prevenirea celor mai răspândite infecții transmisibile. Specialiștii au studiat serviciile prestate de ONG-uri