Autor: Irina Papuc
Curtea Supremă de Justiție a stabilit că instanțele anterioare au examinat superficial cazul unui fost vicedirector pe economie concediat anul trecut de către administrația Institutului de Medicină Urgentă și că n-au reușit să identifice toate circumstanțele în care acesta a fost dat afară de la muncă. Astfel, demersul acestuia a fost acceptat, iar instituția riscă să plătească despăgubiri dacă se va demonstra că a fost concediat ilegal.
Angajatul în cauză ar fi activat la Institutul de Medicină Urgentă din anul 2010, adică pe vremea fostei conduceri, cu o întrerupere de mai mulţi ani, perioadă în care s-a angajat la Ministerul Finanțelor. Acesta invocă în materialele litigiului că a fost angajat pe data de 27 ianuarie 2014 în funcția de vicedirector pe economie din cadrul aparatului de conducere al Institutului. Contractul de muncă a fost încheiat cu Ministerul Sănătății pe un termen de 5 ani. Pe 11 aprilie a fost concediat, din motivul reducerii statelor de personal. Economistul susține că ordinul de concediere a fost emis ilegal, deoarece administrația n-ar fi respectat cu o zi termenul obligatoriu de preaviz. Conform Codului Muncii termenul este de 2 luni, iar instituția i-a prezentat acestuia ordinul de concediere cu o zi mai devreme de expirarea celor două luni.
Atât prima instanță, cât și Curtea de Apel au respins apelurile economistului concediat pe motiv că ar fi neîntemeiate. Curtea Supremă de Justiție a emis pe data de 8 noiembrie o hotărâre în care constată mai multe neclarități referitor la acest litigiu. Detaliile fac destul de curios acest dosar.
Astfel, administrația Institutului de Medicină Urgentă ar fi argumentat instanței că economistul singur a plecat din instituția medicală, chiar el fiind cel care a depus o cerere de concediere. CSJ constată că o astfel de cerere într-adevăr există, numai că cererea se referea la concedierea benevolă dintr-o altă funcție – cea de economist de categoria I care, se pare, nu au nimic în comun, fiind funcții diferite. Chiar și dacă ar fi fost aceeași funcție, doar cu denumirea diferită, acest lucru nu a fost elucidat de instanțele inferioare, constată CSJ. Astfel, instanța supremă se întreabă câte funcții deținea persoana, de fapt. Totodată, se pare că după procedura de optimizare numărul subunităților ar fi crescut în loc să scadă – de la 59 la 64.
Astfel, dosarul a fost trimis la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Economistul solicită să i se achite salariul pentru toată perioada în care a lipsit de la serviciu, adică de la 11 aprilie anul trecut, să i se acopere cheltuielile de judecată, dar cere și despăgubiri morale în sumă de 50.000 de lei. Acesta pretinde că a suferit din cauza faptului că a rămas fără serviciu.
█ Articole relaționate:
„Este evident că vina pentru decesul acestui copil trebuia împărțită între mai mulți factori”