Autor: Irina Papuc
Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Stela Grigoraș, a emis un ordin, care nu este afișat pe pagina oficială a instituției, prin care solicită la 15 instituții să coordoneze toate invitațiile la emisiuni și toate interviurile pentru „asigurarea unei vizibilități pozitive a ministerului”.
Ordinul a fost emis pe 20 noiembrie și prevede, la punctul 1, ca persoanele responsabile de comunicare din toate instituțiile subordonate vizate să trimită Ministerului toate informațiile despre toate campaniile pe care le organizează și despre toate evenimentele la care participă directorii instituțiilor. Același ordin mai prevede că toate evenimentele organizate să fie coordonate cu serviciul de presă al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, iar la punctul 3 obligă să fie coordonate „toate invitațiile în emisiuni și de acordare a interviurilor”. Instituțiile vizate sunt:
- Centrul Național de Sănătate Publică
- Centrul Municipal de Sănătate Publică
- Centrul Național de Management în Sănătate
- Centrul Național de Transfuzie a Sângelui
- Agenția de Transplant
- Institutul de Medicină Urgentă
- Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
- Institutul Mamei și Copilului
- Institutul Oncologic
- Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească
- USMF „Nicolae Testemițanu”
- Agenția Medicamentului
- Agenția Națională de Ocuparea Forței de Muncă
- Direcția Sănătății din cadrul Primăriei Chișinău
- Alte 34 de centre de sănătate publică teritoriale
Având în vedere că este vorba despre aproape 50 de instituții distincte, care au componența lor, în total, sute de angajați, am întrebat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de ce a optat pentru o asemenea măsură centralizată de comunicare.
„Ordinul 20/1606 din 20.11.2017 nu are scopul de a obstrucționa comunicarea din cadrul instituțiilor medicale, îndeosebi a comunicării cu mass-media, ci din contra de a eficientiza și de a asigura o comunicare eficientă atât la nivel intern, cât și extern, de a oferi informații ample și veridice mass-mediei despre activitatea ministerului și de a contribui la mediatizarea tuturor evenimentelor din cadrul instituțiilor subordonate. Documentul de fapt are scopul de a avea o colaborare eficientă pe segmentul de comunicare și nu unul de restricționare”, ne-a răspuns Cristina Stratulat, responsabilă de comunicare la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Experții cred că autoritățile ar putea obține un rezultat invers celui dorit, dacă n-au luat în calcul întârzierile în comunicarea informațiilor. „Dacă cei de la minister nu și-au asigurat o strategie tot atât de bună și pe interior, atunci în zadar s-au preocupat de comunicarea externă. Atunci când sunt implicate atât de multe instituții și toată comunicarea trebuie coordonată, mă întreb cât de eficient vor reuși să comunice cu mass-media în regim de urgență, de exemplu când este nevoie de reacție imediată. Autoritățile noastre în general încurcă comunicarea cu demersurile de solicitare a informației”, spune Ludmila Andronic, specialist în comunicare și PR. În opinia ei, această măsură poate fi considerată de jurnaliști ca și restricționare a accesului la informații, dar este o și o problemă la nivel administrativ – de ce mai este nevoie de comunicatori în restul instituțiilor și de ce aceștia sunt plătiți din bani publici dacă nu au putere de decizie. O comunicare eficientă, spune ea, ar însemna răspunsuri la întrebări/precizări ale jurnaliștilor și reacții în termeni restrânși, ceea ce înseamnă câteva ore și nu zile sau săptămâni.
„Dacă și se dorea eficientizarea comunicării, atunci ar fi fost justificat să se separe în categorii tipurile de informații cu indicarea acelei categorii de informații pentru care este nevoie de coordonarea cu instituția centrală. Dacă nu există o eficientizare foarte bună pe interior, instituția nu va câștiga nimic, din contră va fi blamată pentru că nu comunică suficient de bine și la timp informația. Sper că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale își va revedea politica de comunicare”, a precizat Ludmila Andronic.
█ Articole relaționate:
Viorel Soltan: „Acum nu mai există ‹bufoni› care să nu fie pedepsiți pentru critică”